R24.ro

==============================

Din acelasi grupaj mai fac parte:

Articol principal: Din ce meserii traiesc scriitorii romani?

Alte articole: Interviu cu medicul si poetul Bogdan O. Popescu; Opinii ale unor oameni de cultura despre meseria de scriitor

=======================================

▪Nicolae Filimon 

Nicolae Filimon a fost  cântăreţ la Biserica Enei, corist în trupa Henrietei Karl precum şi flautist în orchestra unei trupe italiene ce dădea spectacole în Bucureşti. În 1856 devine funcţionar al Departamentului Credinţei, rang de pitar.

▪I.L.Caragiale

Între 1868-1870, Caragiale urmează cursurile Conservatorului din Bucureşti, clasa de declamaţie si mimică. În 1870 el renunţă la postul de copist de la Tribunalul Prahova şi se angajează ca al doilea sufleur şi copist la Teatrul Naţional Bucureşti. În 1881 devine revizor şcolar în districtele Suceava şi Neamţ. În anul 1884 Caragiale este funcţionar la Regia Monopolurilor, pentru ca în 1888-1889 să devină director general al teatrelor.

▪Ioan Al. Bratescu-Voineşti

Scriitorul abandonează Facultatea de Medicină în favoarea studiilor juridice. După obţinerea licenţei în 1892, devine judecător la Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Târgovişte, apoi avocat.

▪Mihai Codreanu

Licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi, în paralel audiază cursuri de medicină, filosofie şi filologie. Frecventează cursurile Conservatorului din Iaşi, clasa de declamaţie. Lucrează ca profesor suplinitor, apoi titular, la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi.

▪Gala Galaction

Abandonează Facultatea de Litere şi Filosofie în favoarea Facultăţii de Teologie. În 1909 obţine postul de defensor eclesiastic iar în 1922 este hirotonosit preot. Din 1926 lucrează ca profesor la Facultatea de Teologie din Cluj.

▪Tudor Arghezi 

Între 1897-1899, marele poet Tudor Arghezi (în realitate Ion Theodorescu) lucrează ca tehnician la Fabrica de Zahăr din Chitila. Mai târziu, în 1900, Arghezi devine diacon la Mitropolia Bucureşti până în anul 1905. Între 1905-1910, poetul urmează o şcoală de meserii în Elveţia, lucrând în atelier “dinţi de aur, inele, capace de ceasornice”.

▪George Bacovia

Absolvă Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi în 1911. Scriitorul plăteşte 10 ani cotizaţiile de avocat la baroul din Bacău, fără să profeseze. Este suplinitor în câteva rânduri, şef de birou, copist, ajutor contabil, referent bibliotecar.

▪Panait Istrati 

După ce termină patru clase la Şcoala Primară “Tudor Vladimirescu” din Brăila, Panait Istrati schimbă mai multe ocupaţii: băiat de prăvălie, vânzător într-o băcănie, ucenic la atelierele docurilor, zugrav.

▪Mihai Beniuc

Licenţiat în psihologie, filosofie şi sociologie al Universitaţii din Cluj. Este primul specialist român în psihologia animală şi comparată. Lucrează apoi ca preparator, asistent, apoi conferenţiar universitar la Institutul de Psihologie din Cluj.

▪Emil Botta

Studiază la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti între 1929-1932 iar apoi devine actor al Teatrului Naţional Bucureşti.

▪Eugen Barbu 

Scriitorul renunţă la Facultatea de Drept în 1943 pentru a urma Şcoala de ofiţeri şi jandarmi (1943-1945). Alte activităţi: jucător de fotbal şi antrenor, corector şi revizor la Casa Scânteii.

▪Alexandru George

Părăseşte Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1950 şi se angajează ca muncitor constructor necalificat la Întreprinderea Mecanică 2 Bucureşti, apoi desenator şi referent tehnic la Institutul de Cercetare Ştiinţifică pentru Construcţii.

▪Alexandru Ivasiuc

Face studiile la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, le întrerupe în 1953 şi se înscrie la medicină. În 1963 este încărcător la fabrica de medicamente “Sintofarm”, apoi translator la Ambasada SUA până la 1968.
     

▪Nicolae Breban 

Nicolae Breban face studii de filologie şi filosofie la Universitatea din Cluj, câte un an, întrerupte în 1957. Schimbă diferite ocupaţii: un an funcţionar la Oradea, un an şi jumătate strungar la Uzinele “23 August”, doi ani şofer la garajul Ministerului de Finanţe.

▪Paul Goma

Din 1963-1965 lucrează ca muncitor necalificat, fotograf ambulant, trompetist sau tehnician la Buhuşi.

▪Norman Manea

Absolvent al Institutului de Construcţii din Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică. Funcţionează ca inginer proiectant la diferite institute de proiectări şi ca cercetător ştiinţific principal la Institutul de Studii, Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din Bucureşti.

▪Constantin Abălut

Urmează Institutul de Arhitectură din Bucureşti (1958-1961) şi lucrează ca arhitect.

▪Augustin Buzura

Urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Cluj, absolvită în 1964, specializare în Psihiatrie.

▪Angela Marinescu

Licenţiată a Facultăţii de Psihologie a Universităţii din Bucureşti (1971). În 1973 lucrează şase luni ca psiholog în cadrul Spitalului CFR din Bucureşti. Între 1980-1983 lucrează ca asistentă medicală la Institutul Oncologic din Bucureşti.

▪Ştefan Agopian

Urmează Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti din 1965 până în 1968. Lucrează apoi ca tehnician I.S.P.I.F-Bucureşti din 1973 până în 1983.

Categories: Grupa II
Tags: meseriile scriitorilor romani, scriitori romani