Rezistenta presei pe piata media
Ieri Astazi
…citeam ziarul dimineata la cafea ….citesc pagini din www……
…ma delectam cu tot felul de stiri ….imi sunt trimis pe telefonul mobil cele
din toate domeniile mai importante stiri
Comentariile despre media tiparita fac subiecte de discutie pentru multi dintre jurnalisti (ex. Catalin Tolontan). Mai este ziarul un “mod de culturalizare si informare”? Este citit cu acelasi interes? Mai vrea romanul sa dea bani pe ziare? Cat de mult va mai rezista presa tiparita pe piata mass-media?
=======================
cititi si:
Rezistenta presei pe piata media,
Interviu cu Emery Dalesio-Despre presa scrisa in SUA,
Despre presa tiparita din Romania la inceput de 2008,
Opinii ale studentilor de la FJSC
Interviu cu Mihai Coman, decan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
=============================
“La inceput a fost cuvantul… :” aspectul ziarelor se rezuma doar la alegerea si potrivirea caracterelor (1). Modificarile social-istorice au determinat schimbari si in aspectul presei. Toate ziarele si-au schimbat in ultimii ani reprezentarea grafica.
Daca ieri, ziarul se cumpara pentru continut, astazi, el se vinde datorita titlurilor si imaginilor. Cu toate ca, ilustratiile au scazut si ele in fata titlurilor…Toate cotidianele au suferit transformari in ultimii 10-15 ani, cele mai importante criterii fiind : ordine, claritate, lizibilitate, texte scurte, culoare si grafica.
Astfel, institutiile de presa au ales profesionisti pentru a reorganiza formatul ziarului ( cazul Germaniei, ex. ziarul « Sudcurier » din Constanz se directioneaza dupa criteriile lui Mario Garcia), sau , din contra, aleg drumul cel mai greu, anume munca asidua a realizatorilor si redactorilor pentru « nasterea » unui nou concept editorial ( cele mai bune exemple, dupa Peter Brielmaier si Eberhard Wolf fiind ziarele « Woche » din Hamburg si « Reinische Merkur »).
Dar de ce a fost nevoie de modificari ? S-a intamplat ceva cu cititorii ? Doresc ei altceva ? Nu mai citesc la fel ? Asa cum spunea profesorul Marian Petcu, in « Jurnalist in romania, istoria unei profesii » (2), « Ziarele si revistele au purtat intotdeauna amprenta ideologiilor, intereselor economice, politice, etc., ceea ce ridica anumite semne de intrebare in privinta autenticitatii interpretarilor si reactiilor dintr-un moment sau altul ».
Sa nu uitam ca ziarele au in primul rand rolul de informare , de a reda informatia corect. Sa-si fi dat seama cititorul ca informatiile nu mai sunt veridice ? Sau altul este motivul…
In 1986, Mayer vorbeste despre videotex, ca fiind “Un sistem electronic interactiv, care da posibilitatea utilizatorului sa trimita si sa primeasca date de la utilizatorii unui computer sau ai unui alt videotex, prin intermediul unui terminal, capabil sa afiseze texte si imagini ».
A aparut internetul…., inaintea lui, radioul, televiziunea. Sa faca acestea concurenta presei? Melvin L. DeFleur si Sandra Ball-Rokeach in « Teorii ale comunicarii de masa » (3), spun ca , odata cu aparitia radioului si televiziunii, cat si altor mijloace de informare, tendinta mass-mediei a fost de a se specilaiza in continut , afectand totodata tipurile de scopuri pe care le servesc. De exemplu, combinatia de muzica, stiri, rapoarte de trafic, meteo, discutii, poate sugera radio, in timp ce reclamele pentru articole de bacanie, masini, imbracaminte si aparate, combinate sau stiri, sugereaza ziare (vorbele autorilor).
Cert, ziarul tiparit nu va disparea. El exista inainte de nasterea lui Hristos. Romanii aveau forme de jurnal ( reduse ca dimensiuni), pe care le afisau in locuri publice. Chinezii si coreenii foloseau hartia si caractere incrustate din lemn pentru tiparire, cu cateva secole inainte ca acestea sa apra in Europa.
In seolul al XVI-lea Guvernul venetian tiparea prima foaie de stiri …pe ca re o numeau gazetta (dupa moneda pe care trebuia s-o plateasca cumparatorul). Si daca el (ziarul) exista de atata vreme, de ce sa dispara tocmai acum ?
Fiindca exista mijloace moderne de comunicare si raspandire a informatiei ? Atunci de ce nu au disparut cartile ?.. din moment ce exista Internet. De ce nu a disparut telegrama sau scrisoarea ?..acum exista E-mail. De ce nu au disparut cinematografele odata cu aparitia televiziunii ? Iata de ce…
… « Trecutul modeleaza pattern-urie viitorului », sunt de parere Melvin E. DeFleur si sandra Ball-Rokeach. Sociologul Auguste Compte spunea ca societatea are o conceptie organica, respectiv , se comporta ca un organism colectiv. Omul este unit prin afinitati si se comporta oarecum asemanator in colectivitate. Sa ne gandim la « cititul ziarului in metrou » sau la deprinderea de a-l rasfoi in fiecare dimineata la cafea, sau la birou.
Frederic Tonnies emite conceptul referitor la faptul ca oamenii sunt legati prin traditiile comune, rudenie, prietenie, sau un factor social de coeziune. Spre exemplu, daca tatal cumpara de obicei « Gandul », se prea poate ca si mama sau copii sa cumpere acelasi ziar cand tatal nu o face. Sau , daca prietena ta, pe care o admiri mult, cumpara « Elle », vei cumpara negresit si tu aceeasi revista . Vezi in « Blitz » un articol pe care il citeste un domn interesant in metrou, doua din cinci cazuri, mergi sa cuperi ziarul …
Emille Durkheim vorbeste despre faptul ca diviziunea muncii produce solidaritate sociala . Astfel, este important ca unii cititori sa fie atrasi de informatiile « Jurnalului National », iar altii de cele ale cotidianului « Adevarul ». Piata presei rezista in termenii acestia si numai astfel.
Dar ziarul rezista si fiindca are un atu. In « Manualul de Jurnalism », profesoara Luminita Rosca vorbeste despre viziunea lui Jean- Dominique Boucher referitoare la faptul ca reportajul din presa face ‘concurenta’ tehnicilor audio-vizuale. « …reportajul scris vizualizeaza informatia , ii confera autenticitate si credibilitate » (1995, p.9).
Childs si Lippman dau vina pe contaminare sociala. Omul cumpara ziarul fiindca asa face toata lumea, fiindca ‘este bine sa fii informat ‘, ‘trebuie sa stii ce se mai intampla, una alta’.
George Ritzer aduce in discutie fenomenul Mcdonald. Citesti repede titlurile , treci ‘in revista’ imaginile, unele articcole, si ai impresia ca ‘stii informtia’ necesara.
Un ziar este usor de rasfoit, utilizabil in mijloace de transport, unde nu putem de obicei sa intreprindem un alt tip de munca. Il cumparam inca, deoarece este ieftin, are « stiri la cald », ne-am obisnuit sa- l citim, suntem dependenti de gestul de a-l cumpara de la chioscul din fata blocului in fiecare dimineata. Il cumparam fiindca la serviciu, sau la scoala, discutam despre stirile din ziar…comentam, criticam. Avem voie sa facem asta…si, de ce sa nu recunoastem, ne place.
Bibliografie :
(1)-Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare, Iasi,editura Polirom, 1999, traducere de Viaceslav Odobescu, paginile 20, 21, 22, 91,92
(2)-Petcu, ,Marian, Jurnalist in Romania, istoria unei profesii, Bucuresti,editura Comunicare.ro, 2005, paginile 7, 8, 9,10, 11
(3)-DeFleur, L., Melvin, Ball-Rokeach, Sandra, Teorii ale comunicarii de masa, Iasi, editura Polirom, 1999, traducere de Ducu Harabagiu si Catalina harabagiu, capitolul 2, capitolul 6, capitolul 12
(4)-Coman, Mihai (coordonator), Manual de jurnalism, volumul II, Iasi, editura Polirom, 2006, pagnile 9, 10
Leave a Reply