Filmele controversate au ajuns şi în România
Atenţie! Articolele de mai jos conţin informaţii şi imagini care pot părea şocante pentru persoanele pudice. Dacă vrei să vezi, ai să vezi!
===============
În acelaşi grupaj, mai puteţi citi:
Articol principal: Sânge, fecale, urină şi spermă în artă
Alte articole: Pictură fără inhibiţii, Filmele controversate au ajuns şi în România, Interviu cu Dumitru Gorzo, Arta contemporană şochează fără a impresiona
===============
Arta din România prin ochii unui străin
Ismail Jamaludin s-a născut în Malaezia şi este student la UNATC. Profesorii români i se par foarte deschişi atunci când vine vorba de scene mai puţin convenţionale: “Urmăresc tot ce ai făcut, tot ce ai filmat, oricât de absurd sau de scârbos poate fi, dar sunt şi foarte critici în acelaşi timp. Tu poţi să arăţi un om care urinează pe patul lui, e ok, dar la final te vor întreba <<de ce?>>”.
Pornografie la festivalul CineMAiubit
În cadrul festivalului CineMAiubit 2007, şi-a făcut loc un scurtmetraj mai puţin obişnuit pentru publicul român. “The Safety in Rubber” (în regia lui Amit Itzcar) ne arată cum personajul (însuşi regizorul) face sex cu o păpuşă gonflabilă.
Deşi publicul a părut mai degrabă amuzat şi oripilat de conţinutul acestui scurtmetraj, Ismail Jamaludin crede că “totul s-a făcut în numele artei. Poate părea un film dezgustător, dar în imaginea de ansamblu, poate să pară şi o sursă de inspiraţie pentru alţii”. “Eu vin dintr-o ţară care cenzurează arta, deci dacă cineva luptă împotriva societăţii în acest fel, atunci are felicitările mele”, spune tânărul malaezian.
Ştefan Dobroiu, redactor la cinemagia.ro, crede că “sexul cu o păpuşă gonflabilă dintr-un scurtmetraj poate fi extrem de important dacă regizorul descrie astfel un context - singurătatea protagonistului, imposibilitatea de a găsi o parteneră de sex, efectul pe care lipsa sexului o are asupra lui. Este vorba aici de modul în care ajunge la această soluţie facilă, precum şi de împlinirea pe care i-o produce”. O secvenţă din acest scurtmetraj puteţi viziona aici.
Unul dintre cele mai controversate filme din istoria cin
ematografiei, “Salo”, a rulat spre sfârşitul anului 2005, chiar la Postul Naţional de Televiziune (TVR1).
“Salo: 120 Days of Sodom” al lui Pier Paolo Pasolini este unul dintre cele mai “grele” filme din istoria cinematografiei. Apărută în 1975, pelicula este o adaptare după un roman al Marchizului de Sade şi prezintă povestea unor conducători fascişti care supun un grup de băieţi şi fete la torturi şi perversiuni sexuale. Filmului şochează mai ales prin scenele de coprofagie şi urofilie. Iată şi motivul pentru care “Salo” a fost interzis în unele ţări. Pasolini, unul dintre marii cineaşti ai lumii, nu a putut să vadă reacţia publicului la pelicula sa, deoarece a murit înaintea premierei. 
Filmul suscită controverse chiar şi în zilele noastre: În Australia, spre exemplu, a fost interzis în 1976, lăsat să ruleze în 1993, apoi din nou interzis în 1998.
Cele mai controversate filme sunt cele de tipul “gore” (în engleză, “gore” înseamnă sânge închegat), care cuprind scene de o cruzime dusă la limită, pentru a sublinia vulnerabilitatea corpului uman. Astfel de exemple sunt “Man Behind the Sun” (cunoscut pentru scena în care o pisică devine cina unor şoareci, dar şi pentru că prezintă o disecţie pe un tânăr chinez), Ichi the killer” (are o scenă în care este tăiată o limbă), “Slaughtered Vomit Dolls” (un personaj vomită într-o halbă şi înghite conţinutul respectiv în repetate rânduri).
Film interzis în 46 de ţări
“Faces of Death” este o colecţie de scene care abundă în cruzimea faţă de animale sau operaţii făcute pe viu. A fost interzis în 46 de ţări din cauza conţinutului său şi poate tocmai de aceea au fost făcute nu mai puţin de cinci continuări. Încă mai există discuţii cu privire la autenticitatea scenelor filmate, deoarece unii consideră că nu e vorba de ficţiune. Puteţi vedea seria “Faces of Death” aici.
Tot cu un conţinut considerat de mulţi “scandalos” este şi “Taxidermia”, în care un taxidermist se împăiază de viu. De asemenea, sunt prezentate scene în care personajele vomită forţat. Trailer-ul poate fi vizionat aici.
Nu orice film e artă
Ştefan Dobroiu, redactor la cinemagia.ro, consideră că pelicule ca “The Dreamers” (regizat de Bernardo Bertolucci) sau “Irréversible” (cu Monica Bellucci) sunt “filme cu sex şi atât, în timp ce <<Salo>> şi <<Caligula>> deja aluneca mult mai departe, în perversitate şi patologic. Principalul scop al artei, film sau nu, mi se pare tocmai acela de a-ţi arăta un nou aspect al vieţii, de a te rupe de existenţa ta limitată şi de a te transpune într-un nou mediu”.
Ştefan Dobroiu mai crede că “a face un film bazat numai pe scene de sex explicit, cum e <<9 Songs>>, ambalându-l astfel încât să pară un film super-artistic, este în acelaşi timp o formă de trădare. Sexul trebuie să fie o unealtă şi nu un scop în sine în crearea unui film, rostul sexului explicit fiind acela de a echilibra şi de a completa un anumit aspect al realităţii.”
Ştefan Dobroiu: “Suntem din ce în ce mai deschişi la experimente”
“Este lăudabilă prezenţa festivalurilor, singurele care au curajul să aducă filme arthouse, cele de care este interesat un public mic, de cunoscători. De asemenea, în ceea ce priveşte modul în care receptează publicul de la noi astfel de filme, cred că suntem din ce în ce mai deschişi la experimente. Din nefericire, sursele de cinema sunt controlate încă de dinozauri, astfel încât filmele inovatoare, experimentale, cele care au toate şansele ca peste zeci de ani să fie considerate “clasice”, nu pot fi văzute decât în festivaluri şi nu în reţelele de cinematografe.
Ne deosebim totuşi foarte mult de francezi, italieni, spanioli, care pun mare preţ atât pe festivaluri (multe şi foarte variate), cât şi pe cinemateci şi cinematografe arthouse, acestea nelipsind nici măcar din oraşele mici. În România, consumul de cinema non-mainstream este adesea privat, cu ajutorul dvd-urilor achiziţionate de pe internet sau al pirateriei.”
===============
În acelaşi grupaj, mai puteţi citi:
Articol principal: Sânge, fecale, urină şi spermă în artă
Alte articole: Pictură fără inhibiţii, Filmele controversate au ajuns şi în România, Interviu cu Dumitru Gorzo, Arta contemporană şochează fără a impresiona
===============
Leave a Reply