Interviu cu Jaap Werner, Ambasadorul Olandei in Romania
R: Cum vede omul Jaap Werner România de astazi, din punctul de vedere al transformarilor sociale înregistrate?
Cred ca cele mai multe evolutii din Romania au loc intr-o directie buna si intr-un ritm rapid. Acesta este si cazul proceselor de transformare sociala si de dezvoltare a societatii civile. Si mai cred ca e important ca Romania sa sustina aceste evolutii si in anii ce urmeaza. Mai exista inca timp pierdut care trebuie recuperat.
Pentru orice democratie moderna este important ca societatea civila, organizatiile profesionale, organizatiile neguvernamentale si media sa continue sa se dezvolte in vederea indeplinirii rolului lor natural de “controlori si echilibratori” ai societatii. Acest aspect este in mod special relevant atunci cand structurile politice formale (in particular ‘trias politica’) sunt foarte angajate in procesul propriei reforme si al jocurilor de putere dintre ele. Societatea civila romana ar trebui sa continue sa se organizeze si sa isi impuna agenda politica si sociala concentrata asupra aspectelor de respectare a drepturilor omului, statului de drept, politicilor sociale, etc., astfel incat sa incurajeze si structurile politice formale sa isi asume propriile raspunderi.
R: Care a fost raspunsul societatii civile românesti la propunerile de colaborare ale ambasadei Olandei? Este societatea civila româneasca una activa si participativa?
Noi suntem multumiti cu atitudinea pozitiva si tot mai pro-activa a organizatiilor neguvernamentale din Romania. Programul nostru Matra pentru transformare sociala este disponibil de mai bine de 12 ani in Romania. Am finantat aici mai mult de 80 de proiecte insumand peste 25 milioane EURO in cadrul Programului de Proiecte Matra. Mai mult decat atat, prin programul special de proiecte al Ambasadei (Programul Matra-KAP) am finantat mai mult de 250 de proiecte insumand peste 1,5 milioane euro. Ma bucura sa constat ca organizatiile neguvernamentale cunosc acest program si reusesc sa gaseasca drumul spre Ambasada noastra. Anul acesta finantam prin intermediul programului Matra-KAP 34 de proiecte.
R: Cum functioneaza în prezent parteneriatul româno-olandez, în lumina programului Matra – KAP?
Datorita faptului ca Matra este in mod oficial un program de preaderare va trebui sa se retraga acum ca Romania a devenita membra a UE. Deci, din pacate, pe parcursul urmatorilor trei ani vor fi disponibili tot mai putini bani. Dar vor fi totusi suficienti pentru a finanta cateva zeci de proiecte in anii ce urmeaza. Prin urmare, invit organizatiile neguvernamentale sa continue sa ne contacteze in urmatorii trei ani.
R: Care sunt transformarile sociale pe care Ambasada Olandei le-a urmarit prin programul Matra – KAP? Au fost îndeplinite aceste asteptari?
Prin intermediul Matra-KAP am stabilit o vasta retea de organizatii neguvernamentale in multe sectoare. Drept rezultat am asistat la transformari sociale in multe din aceste sectoare. Indraznesc sa afirm ca marea majoritate a proiectelor noastre au fost incununate de succes. Adica : si-au atins obiectivele care au fost stabilite. Desigur, noi toti ne-am dori sa vedem durabilitatea pe termen lung a tuturor acestor proiecte. In unele cazuri asta s-a intamplat, in altele nu. Dar esential este ca am ajuns la multi romani din toate domeniile vietii si i-am confruntat cu o perspectiva diferita a societatii decat cea cu care erau ei obisnuiti in trecut. Scopul nostru a fost sa constientizam, sa deschidem minti si sa largim orizonturi. Sper ca am realizat macar cateva din aceste deziderate.
R: Programul Matra –KAP a avut în vedere o arie larga de domenii, de la legislatie la mediu, de la media la sanatate. În care dintre aceste domenii de actiune s-au înregistrat rezultatele asteptate? Pentru care domenii ati avea de formulat recomandari?
Pe parcursul ultimilor 12 ani am inregistrat mari succese in toate cele 12 sectoare eligibile in cadrul programului Matra-KAP. Defapt, acest program cu buget modest ne-a invatat pe toti cat de mult conteaza entuziasmul si dedicatia organizatiilor neguvernamentale in atingerea scopului transformarii sociale, indiferent de sector.
As avea totusi de facut cateva recomandari tuturor organizatiilor neguvernamentale. Recomandarile mele pot fi rezumate la trei cuvinte “C”: cooperare, comunicare si curaj.
¼br> Organizatiile neguvernamentale trebuie inca sa invete sa coopereze intre ele mai strans si mai eficient. Ele trebuie deasemenea sa parcurga inca un drum lung catre cladirea unei cooperari solide si de durata cu sectoarele guvernamental si de afaceri.
¼br> Comunicarea este un alt domeniu in care organizatiile neguvernamentale ar trebui sa investeasca mai mult. Comunicarea cu publicul si cu media vor ajuta, sa speram, la cladirea unei increderi si intelegeri sporite fata de rolul important al unei societati civile active, independente si competente in viata fiecarei comunitati.
Si nu in ultimul rand as recomanda mai mult curaj. Vedem adesea cum organizatiile neguvernamentale lucreaza din greu la combaterea si lupta impotriva efectelor unor politici si reglementari mai putin eficiente si, din pacate, prea rar se intampla sa isi doreasca sa schimbe sistemul in sine. Organizatiile neguvernamentale trebuie sa inteleaga puterea de care dispun si trebuie sa invete sa o foloseasca spre binele fiecarui cetatean in parte si al societatii in ansamblul ei.
R: Care sunt directiile viitoare de colaborare româno-olandeza la care va gânditi?
Viitorul este in general dificil de prezis. Dar sper sa putem, intr-o forma sau alta, sa continuam sa asistam Romania acolo unde nevoile sunt cele mai mari. Ma gandesc in special la sectorul judiciar, inclusiv la independenta justitiei si la lupta impotriva coruptiei. Romania pare sa fi avut unele probleme in acest an in inregistrarea de progrese in cazul a cateva din acele ‘benchmarks’ pe care UE le-a stabilit in cadrul asa numitului Mecanism de Verificare si Cooperare. Un sector judiciar eficient si de incredere si statul de drept sunt cruciale pentru o democratie matura, pentru respectarea drepturilor omului si pentru o economie infloritoare.
Dar sper sa putem continua sa ajutam si alte sectoare. Serviciile de sanatate mentala, serviciile de asistenta pentru copii, si altele, sunt domenii in care sunt necesare mai multe initiative pentru atingerea unor standarde acceptabile.
¼br> Asta s-ar putea sa nu fie foarte usor, dar cred ca printr-o mai buna cooperare intre organizatiile neguvernamentale, prin relatii publice mai bune si printr-o relatie mai buna cu media (ambele parti vor trebui sa faca pasi in acest sens) pot fi create posibilitati pentru mai multa securitate financiara in viitor. Mai mult decat atat, un sprijin mai puternic din partea populatiei catre activitatile organizatiilor neguvernamentale le va oferi acestora mai multa legitimitate.
In concluzie, doresc sa urez organizatiilor neguvernamentale din Romania mult succes in munca lor importanta si in anii ce urmeaza! ONGurile pot continua sa se bazeze pe sprijinul nostru.
Leave a Reply