Programul Matra pentru Transformare Sociala
In 1989 ţările din Europa Centrală şi de Est au iniţiat un proces de transformare politică, economică şi socială spre un sistem democratic, raportat la economia de piaţă. Dispariţia guvernelor comuniste, bazate pe planificarea centralizată, care încercaseră să controleze toate aspectele societăţii, a însemnat o oportunitate pentru un proces de tranziţie către structuri democratice, principii legale şi o economie de piaţă. Acest proces diferă considerabil de la o ţară la alta atât în viteză cât şi ca direcţie sau forma pe care o ia. Cauzele derivă din diferenţele dintre ţările ca atare şi măsura în care acestea au căpătat experinţă în ceea ce priveşte democraţia şi au descentralizat structurile din trecut.
Pentru ca o astfel de transformare să aibă success, ea nu trebuie impusă dinafară. Mai degrabă, ea ar trebui să fie responsabilitatea guvernelor, dar şi a societăţii civile. Acest lucru nu presupune numai intervenţii administrative, legislative şi tehnice, dar şi o schimbare în mentalitate, ce, prin definiţie, cere foarte mult timp. Alte ţări, inclusiv Olanda, pot oferi sprijin în acest proces, mai ales pentru creearea condiţiilor necesare pentru politici reformatoare de succes.
În realitate, transformarea socială este un proces care nu se încheie niciodată. Nu este posibil să definim punctul unde se opreşte sau să determinăm cât sprijin va fi necesar. La un anumit punct, se poate ajunge la concluzia că tranformarea socială a evoluat suficient de mult pentru a nu mai fi nevoie de sprijin din exterior pentru procesul ca întreg sau pentru părţi din acesta.
Programul Matra pentru Transformare Socială a adus o contribuţie activă la promovarea securităţii, cooperării şi democraţiei în Europa Centrală şi de Est. Din 1994, guvernul olandez l-a folosit pentru a încuraja regenerarea socială în ţări din întreaga regiune. Scopul general al Mantra este să susţină tranziţia cître o societate democratică şi pluralistă, guvernată de spiritul legii. Prin urmare, sprijină activităţi ce promovează reforma statului, a instituţiilor sale, o organizaţiilor societăţii civile şi a legăturilor dintre acestea. În timpul perioadei iniţiale când s-a desfăşurat programul (1994-1998), cooperarea a ţintit în principal societatea civilă şi autorităţile locale. În 1998, s-a înlesnit pre-aderarea pentru a întâmpina creşterea tot mai mare a nevoii de sprijin a autorităţilor centrale, în special pentru ţările care au aderat. De atunci, Matra are două componente cheie: Matra pentru pre-aderare şi ‘ Matra pentru o guvernare eficientă ‘.
Intre 1994 şi 2000, paisprezece ţări ai putut beneficia de sprijinul Programului Matra. Romania a devenit eligibilă pentru Programul Matra în anul 1995.
Obiective
În general, scopul Programului Matra în Romania este de a sprijini transformarea în state pluraliste, democratice, guvernate de spiritul legii. Susţine activităţi ce stimulează porcesul de schimbare în stat, în instituţiile sale, în organizaţiile societăţii civile şi în relaţiile dintre acestea.
Atât Programul pentru Proiecte Matra (sub conducerea Ministerului Afacerilor de Externe al Guvernului Olandei) cât şi Programul Matra-KAP (sub conducerea Ambasadei Regatului Olandei din Bucureşti) doresc să întărească în special structura societăţii civile din România, subliniind importanţa cooperării şi interacţiunii dintre părţile publice şi private.
O societate civilă pluralistă funcţionează mai eficient dacă oamenii aduc o contribuţie activă. Acesta este conceptul pe care se bazează aceste două Programe Matra.
Matra-KAP este în acest sens un instrument foarte util, deoarece poate oferi sprijin într-o serie largă de activităţi la scară mică întreprinse de tot delul de grupuri şi indivizi. Una din principalele caracteristici ale Matra-KAP este că se concentrează pe iniţiative mai puţin spectaculoase, la scară mică, ce sunt de obicei trecute cu vederea.
Pentru a acoperi întreaga societate, au fost alese un număr de teme în cadrul cărora proiectele de propuneri sunt luate în considerare. Temele reprezintă acele faţete ale societăţii considerate importante în procesul transformării. Temele pentru calificare sunt: Lege şi legislaţie; Guvernarea eficientă; Mediul; Intărirea organizaţiilor societăţii civile; Locuinţele; Educaţia; Accesul la informaţie/media; Artele; Ajutorul social; Îngrijirea medicală; Munca şi politicile sociale; Drepturile omului /minoriăţile.
Leave a Reply