Piata avocaturii ataca pragul de 200 mil. euro
Piata avocaturii de business, unul dintre cele mai efervescente domenii ale ultimilor ani, este asteptata sa depaseasca pragul de 150 mil. euro in acest an, unele estimari optimiste plasand-o chiar la nivelul de 200 mil. euro in 2008. Daca pana acum lupta se dadea pe clientii mari, aceasta se va purta acum pe avocatii cu experienta. Astfel, salariile in domeniu au crescut aproape exponential, sarind de nivelul de 1.000 de euro pentru un post de entry-level. Un partener poate castiga, la nivelul firmelor din top 10, intre 300.000 si peste 1,5 mil. euro anual, conform informatiilor din piata, in contextul unui business cu marje de profit care ajung si la 60%.Profitabilitatea firmelor de profil este insa asteptata sa scada in urmatoarea perioada, in contexul majorarii costurilor, dar si al maturizarii generale a pietei.
“Pe piete mature, cum este cea din UK sau din SUA, marjele de profit pe piata avocaturii se situeaza undeva in jur de 40-45%, restul veniturilor acoperind cheltuielile cu stafful avocatial, administrativ si celelalte costuri de operare. In Romania, marja de profit a firmelor performante de avocati se situeaza intre 50-60%, insa, in contextul maturizarii pietei romanesti, anticipam ca nivelul profitului va cobori sub 50%, si cred ca acest lucru se va intampla in decurs de doi-trei ani”, a declarat pentru Business Standard Gheorghe Musat, managing partner al Casei de avocatura Musat&Asociatii, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata locala de profil. Presiunea asupra costurilor cumulata cu concurenta pot influenta in sens negativ marjele de profit in 2008, spune Lucian Bondoc, partener in cadrul biroului bucurestean al Casei de avocatura internationale Salans.
Per total, piata este asteptata sa inregistreze o crestere de cel putin 15-20%, reprezentantii firmelor de profil vazand valoarea acesteia undeva intre 150 si 200 milioane de euro in acest an.
“Nivelul cresterii pietei ar trebui sa fie o medie a cresterii cifrei de afaceri a fiecaruia dintre marii jucatori. Credem ca un procent de 25-30% crestere fata de 2007 este o cifra pertinenta, ceea ce ar duce valoarea pietei de profil la peste 200 milioane de euro”, spune Dragos Radu, partener fondator in cadrul firmei Radu Taracila Padurari Retevoescu (RTPR).
Anul trecut, piata de avocatura de business a fost evaluata la 100-120 mil. euro. Inca din 2007 se discuta in piata despre stabilirea in Romania a mai multor jucatori de talie internationala, ceea ce ar pune si mai multa presiune pe tarifele avocatiale, pe salarii, precum si pe profit. Reprezentantii firmelor locale se asteapta la un an de consolidare pentru firmele romanesti, dar si de stabilire clara a ierarhiilor.
“Intrevad ca 2008 va fi anul in care un grup de trei-patru firme romanesti de avocatura se vor detasa de restul competitorilor, instalandu-se decisiv in topul avocaturii de business din Romania. Cu alte cuvinte, anul 2008 va fi cel in care firmele romanesti isi vor consolida dominatia”, spune Gheorghe Musat. Potrivit acestuia, 2008 nu va fi foarte diferit fata de anul trecut - nu vom asista la un “asalt” al firmelor internationale.
“Ma astept la un an interesant, cu multe miscari in piata. Zona fierbinte o constituie asa-zisa linie a doua, formata din companii cu 10-15 pana la 30 de avocati si cu o cifra de afaceri anuala de unu pana la trei milioane de euro. La nivelul acesta vor fi intrarile de firme straine. Tot aici vor aparea grupari intre firmele locale sau desprinderi, separari”, spune Florian Nitu, managing partner al Casei de avocatura Popovici Nitu&Asociatii.
Potrivit reprezentantului RTPR, firmele internationale de avocatura au ajuns la concluzia ca lipsa de pe piata romaneasca este mai putin avantajoasa decat asumarea riscului de a deschide un birou local.
“Iar acest lucru se datoreaza nu atat profiturilor inregistrate pe o piata in dezvoltare, ci faptului ca, fara o prezenta locala, risca sa piarda clienti traditionali in favoarea competitorilor deja prezenti”, explica Dragos Radu. Cele mai vehiculate nume de firme internationale interesate de piata locala sunt White&Case si DLA Piper.
“Vor avea loc grupari sau regrupari de firme locale, ar putea continua tendintele de maturizare constatate in ultimii ani. Cel putin doua firme internationale studiaza sau pregatesc intrarea pe piata”, spune Catalin Predoiu, managing partner al Casei de avocatura Zamfirescu Racoti Predoiu (ZRP). Acesta este de parere ca influenta noilor jucatori ar putea fi importanta, in masura in care acestia isi asigura serviciile unor avocati coordonatori talentati si recunoscuti de piata.
In cazul White&Case, surse din piata avocaturii au declarat ca biroul local al firmei va fi condus de Todd Schollenbarger, plecat de la Linklaters, unul dintre avocatii atrasi de acolo fiind si Delia Pachiu, avocat senior.
Dupa ce tranzactiile derulate in ultimii ani au adus schimbari spectaculoase pe piata avocaturii de business, jucatorii sunt de parere ca astfel de situatii punctuale nu vor mai avea loc, firmele fiind in situatia unei cresteri mai lente, dar mai usor de gestionat.
“Nu cred ca va exista o tranzactie «culminanta», gen privatizarea BCR-ului, care sa poata fi numita un eveniment pentru avocatii de business. Sunt trei puncte principale care vor avea loc si pot determina soarta unei firme - cresterea eficientei avocatilor, pastrarea avocatilor si atragerea clientilor sofisticati care fac primii lor pasi in regiune si care isi cauta avocatul de incredere pentru viitoarele proiecte in Romania si in toata regiunea”, explica Markus Piuk, equity partner la Schoenherr si Asociatii. Acesta estimeaza ca piata va fi dominata, in acest an, de deal-uri de dimensiuni mai reduse fata de ceea ce s-a intamplat anul trecut.
Printre cele mai importante deal-uri ale ultimilor trei ani au fost, in ordine aleatorie, privatizarea BCR, privatizarea Electrica Muntenia Sud, vanzarea Rompetrol, vanzarea America House de catre dezvoltatorul Globe Trade Centre (GTC), vanzarea Asirom catre Vienna Insurance Group, preluarea Domo, preluarea ejobs de catre Tiger Fund Management, preluarea Kandia de catre Cadbury, preluarea Artima de catre Carrefour.
Ce se mai asteapta? In mod cert, privatizarile vor fi o sursa semnificativa de business pentru consultanti si in acest an (in contextul in care se va continua acest proces). Apoi, sunt asteptate IPO-urile Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Fondul Proprietatea. Vanzarea Labormed Farm, anuntata inca de anul trecut, ar putea insemna inca o tranzactie peste nivelul de 100 mil. euro. “Consider ca anul 2008 va marca, in primul rand, intarirea pozitiei pe piata a firmelor de avocatura de top si va conduce la consolidarea ierarhiilor, in care firmele internationale de avocatura prezente in Romania au din ce in ce mai multa greutate”, a declarat Nadia Badea, partener in cadrul Badea Clifford Chance, biroul local al gigantului mondial Clifford Chance.
“Evenimente cu semnificatie de «rascruce», «piatra de hotar», «de referinta» ori din gama spectaculosului sau a extraordinarului pentru piata serviciilor avocatiale nu sunt de anticipat in scenariul anului 2008. Contextul sugereaza mai degraba o perioada de continuare a unor procese firesti de crestere, de innoire si «primenire», de accelerare naturala a concurentei, dar si de revizuire a strategiilor, de consolidare a brandurilor”, spune Adriana Gaspar, partener senior in cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), cel mai mare jucator in piata locala. Potrivit acesteia, reasezarea prioritatilor in economie ar putea “lansa sau oxigena” anumite arii de practica ale avocaturii de afaceri - cu precadere in zona achizitii publice/concesiuni si a pietei de capital.
Sunt jucatori mai sceptici care considera, insa, ca firmele straine nu fac coada la usa Romaniei si ca va mai dura pana vom vedea alte nume de rezonanta pe firmamentul local. “Marile case internationale de avocatura nu se vor grabi sa vina in Romania si sa opereze sub nume propriu, asa cum nu s-au grabit nici in 2007, dupa schimbarea reglementarilor in domeniu, ci vor continua sa stabileasca parteneriate punctuale cu casele de avocatura locale”, spune Doru Bostina, avocat coordonator al Bostina si Asociatii, unul dintre cei mai mari jucatori de profil.
Acesta este de parere, pe de alta parte, ca pozitionarea caselor de avocatura locale ar putea depinde de felul in care acestia isi vor ajuta clientii sa gestioneze repercusiunile locale ale crizei resimtite in acest moment la nivel international. “Modul in care avocatii romani vor sti sa gestioneze interesele clientilor lor pe timpul si dupa aceasta criza care ar putea sa nu se limiteze la domeniul strict al pietei de capital, ar putea schimba felul in care se face avocatura de business in Romania”, spune Doru Bostina. Efectele situatiei externe sunt subliniate si de alti jucatori din piata.
“Ca factori mai curand externi, conjunctura economica internationala recenta mai putin favorabila si masura in care aceasta va afecta piata romaneasca pot influenta anumite segmente ale avocaturii, cum ar fi, de exemplu, un numar de listari pe Bursa mai mic decat cel anticipat”, spune reprezentantul Salans.
Reprezentantul Badea Clifford Chance merge insa si mai departe, considerand nu numai ca isi vor face intrarea la nivel local firmele straine, ci si ca actualii jucatori vor da nastere unora noi.
“Vom asista la intrarea pe piata din Romania a altor firme internationale - se discuta de ceva timp de White&Case si DLA, precum si la desprinderi de avocati din firme cunoscute pentru a fonda alte firme”, spune Nadia Badea. Astfel de miscari sunt numite spin off-uri si au avut loc in repetate randuri in ultimii ani. “In anul 2008 se asteapta ca si alte firme internationale sa-si deschida birouri in Romania. Nu exclud insa nici miscari de fuziune, preluare sau, dimpotriva, divizare - plecari masive din randul firmelor care isi desfasoara activitatea in acest moment”, este de parere si Gabriel Zbarcea, managing partner in cadrul Tuca Zbarcea si Asociatii.
Astfel, adevarate “pepiniere” pentru case tinere de avocatura au fost, in special, Musat&Asociatii si Linklaters Miculiti Mihai si Asociatii, subsidiara locala a unui alt gigant cu sediul la Londra, Linklaters. De la Musat&Asociatii, cel mai cunoscut spin off a fost cel in urma caruia s-a nascut Casa de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, firma care se afla, trei ani mai tarziu, in top zece la nivel local. Casa de avocatura Musat si Asociatii a fuzionat cu ceea ce atunci se numea Popovici&Asociatii (acum Popovici Nitu&Asociatii, prin promovarea lui Florian Nitu ca partener titular), cele doua firme separandu-se doi ani mai tarziu. O alta casa de avocatura cunoscuta pe piata si care isi are originile la Musat este Voicu&Filipescu.
De la Linklaters, printre cele mai cunoscute nume sunt cei patru avocati care au format RTPR, dar si Daniel Badea, care a activat in cadrul unei case de avocatura cu Dragos Radu, de la RTPR, inainte de parteneriatul cu Clifford Chance. O alta ruptura in cadrul Linklaters a dus la formarea casei de avocatura Bulboaca si Asociatii, la inceputul anului trecut.
Piata avocaturii In 2008
- Valoare estimata la 150-200 mil. euro
- Crestere de 15-20%, pana la 30% fata de 2007
- Marje de profit estimate sa scada fata de 2007, dar nu mai jos de o medie de 35-50%
- Salariile pentru pozitii de entry-level pot ajunge pana la 1.000 de euro
- Profitul per partener in primele zece firme poate varia intre 300.000 si 1,5 mil. euro, conform surselor din piata
- Cele mai asteptate evenimente sunt privatizarile, precum si IPO-urile Nuclearelectrica, Hidroelectrica sau Fondul Proprietatea
- Jucatorii dominanti sunt cei locali - firme precum Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Musat si Asociatii, Bostina si Asociatii, Tuca Zbarcea si Asociatii, Popovici Nitu si Asociatii
- Cele mai mari firme internationale care au birouri la nivel local sunt Clifford Chance, Linklaters, Salans sau Cameron McKenna
Noii jucatori asteptati sunt White&Case si DLA Piper
Articol in Business Standard
http://www.standard.ro/articol_26994/piata_avocaturii_ataca_pragul_de_200_mil__euro.html�
BOMBA PE PIATA BANCILOR COMERCIALE: INF-URILE POT ACORDA CREDITE IMOBILIARE
Executivul a adoptat, în şedinţa de miercuri 27.08.2008, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor financiare nebancare (IFN)
Conform noii reglementări, instituţiile financiare nebancare sunt entităţi, altele decât instituţiile de credit, care desfăşoară cu titlu profesional activitate de creditare, în condiţiile stabilite de lege.
Ce este un IFN?
În sensul legii , instituţie financiară nebancară este o persoană juridică constituită cu scopul de a desfăşura, cu titlu profesional, activităţi de creditare de natura celor prevăzute de lege şi ale căror surse de finanţare provin din resurse proprii sau împrumutate de la instituţii de credit, de la alte instituţii financiare sau, după caz, din alte surse prevăzute în legi speciale
Instituţiile financiare nebancare au obligaţia de a se constitui ca societăţi comerciale pe acţiuni. Organizarea şi funcţionarea instituţiilor financiare nebancare sunt reglementate de prevederile prezentului titlu, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi, după caz, de alte legi speciale în materie
Denumirea unei entităţi care poate desfăşura activitate de creditare, în condiţiile prezentului titlu, va include sintagma “instituţie financiară nebancară” sau abrevierea acesteia “IFN”. Sintagma “instituţie financiară nebancară” va fi folosită în denumire, antet, acte oficiale, contracte ori alte asemenea documente, reclame sau în publicitate numai de către instituţiile financiare nebancare
Ce preciza legea veche
Instituţiile financiare nebancare puteau desfăşura următoarele activităţi de creditare:
a) acordare de credite, incluzând, fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare;
b) leasing financiar;
c) emitere de garanţii şi asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului;
d) acordare de credite cu primire de bunuri spre păstrare, respectiv amanetare prin case de amanet;
e) acordare de credite către membrii unor asociaţii fără scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimţământ al salariaţilor/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor, respectiv case de ajutor reciproc;
f) alte forme de finanţare de natura creditului.
Instituţiile financiare nebancare, în derularea activităţilor aferente creditelor de consum, puteau emite şi administra carduri de credit pentru clienţi şi pot desfăşura activităţi legate de procesarea tranzacţiilor cu acestea, cu respectarea reglementărilor Băncii Naţionale a României în domeniu.
Instituţiile financiare nebancare puteau desfăşura, , după caz, următoarele operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile:
a) operaţiuni necesare desfăşurării activităţii;
b) închiriere de bunuri mobile şi imobile către terţe părţi, inclusiv leasing operaţional, cu condiţia ca valoarea bunurilor mobile şi imobile închiriate să nu depăşească o limită care se stabileşte prin norme de către Banca Naţională a României;
c) operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile dobândite ca urmare a executării silite a creanţelor instituţiilor financiare nebancare sau renunţării voluntare de către utilizator la bunurile care fac obiectul contractelor de leasing financiari oferă posibilitatea acestora să emită carduri pentru mai multe tipuri de credite (în prezent acestea pot emite carduri numai pentru creditele de consum).
Au fost introduse în sfera activităţilor permise: creditarea imobiliară, microcreditarea, finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiunile de factoring, etc.
IFN înscrise în Registrul General vor putea efectua şi operaţiuni de schimb valutar aferente activităţilor permise, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de reglementările în materie.
În acelaşi timp, a fost lărgită sfera categoriilor de entităţi cu care pot fuziona IFN-urile şi a fost stabilită în sarcina Băncii Naţionale a României (BNR) emiterea reglementării secundare care să prevadă procedura de înregistrare a entităţii rezultate.
IFN-urile vor putea administra fonduri publice acordate drept fonduri pentru microcredite de către agenţiile guvernamentale.
Sunt interzise IFN-urilor: atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public; emiterea de obligaţiuni, cu excepţia ofertei publice adresate investitorilor calificaţi, în înţelesul legii privind piaţa de capital; operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile; acordarea de credite condiţionată de vânzarea sau de cumpărarea acţiunilor IFN;
acordarea de credite condiţionată de acceptarea de către client a unor servicii care nu au legătură cu operaţiunea de creditare respectivă.
IFN-urile sunt obligate să utilizeze provizioane specifice de risc, conform reglementărilor BNR.
Registrul general - IFN pot desfăşura activitate de creditare numai după înscrierea în Registrul general deschis la BNR. Înfiinţarea IFN-urilor care fac obiectul înscrierii în Registrul general se notifică BNR în termen de 30 zile de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.
Registrul special - BNR stabileşte, în acelaşi timp, criteriile de înscriere a IFN-urilor în registrul special. Criteriile de înscriere în Registrul special sunt: cifra de afaceri, volumul creditelor, gradul de îndatorare, totalul activelor, capitalurile proprii.
Registrul de evidenţă – Casele de ajutor reciproc şi casele de amanet care vor dori să desfăşoare activitate de creditare, precum şi entităţile care intenţionează să desfăşoare activitate de creditare, exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţia acestora în baza unor acorduri interguvernamentale, sunt obligate să se înscrie în Registrul de evidenţă.
Capitalul social minim al IFN-urilor nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, respectiv 3 milioane euro în cazul IFN care acordă credite ipotecare.
Noua lege prevede diminuarea amenzilor pentru IFN care nu respectă reglementările BNR de la valori cuprinse între 0,05-1 la sută din capitalul social al instituţiei, la valori cuprinse între 0,01-0,5 la sută din capitalul social. Sancţiunile pot merge până la radierea din Registrul Comerţului.
IFN inscrise in Registrul General vor putea efectua si operatiuni de schimb valutar aferente activitatilor permise, cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de reglementarile in materie.
In acelasi timp, a fost largita sfera categoriilor de entitati cu care pot fuziona IFN-urile si a fost stabilita in sarcina Bancii Nationale a Romaniei (BNR) emiterea reglementarii secundare care sa prevada procedura de inregistrare a entitatii rezultate.
IFN-urile vor putea administra fonduri publice acordate drept fonduri pentru microcredite de catre agentiile guvernamentale
Sunt interzise IFN-urilor:
- Atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public
- Emiterea de obligatiuni, cu exceptia ofertei publice adresate investitorilor calificati, in intelesul legii privind piata de capital
- Operatiuni cu bunuri mobile si imobile
- Acordarea de credite conditionata de vanzarea sau de cumpararea actiunilor IFN
- Acordarea de credite conditionata de acceptarea de catre client a unor servicii care nu au legatura cu operatiunea de creditare respective
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
http://www.coltuc.ro
0745150894