R24.ro

De Ina Ţăranu-Hofnăr

Kate Winslet părea că a descoperit dieta secolului, cea capabilă să reducă nu doar grăsimea, ci şi masa osoasă, atunci când a apărut în 2003 pe coperta ediţiei britanice a reviste „GQ”. Dacă fanii înrăiţi ai starului din „Titanic” ar fi putut accepta această ipoteză SF, pentru orice persoană cu minimum de discernământ, adevărul era cu totul altul. Revista îi modificase imaginea lui Winslet, printr-o utlizarea magistrală a tehnicii Photoshop.

Această descoperire a provocat un adevărat scandal, cu atât mai mult cu cât voluptoasa actriţă se confesa în paginile publicaţiei: „Ce este considerat sexy? Tot ce ştiu de la bărbaţii cu care am vorbit vreodată e că ei preferă doamnele care au carne pe ele, aşa că de ce cred femeile că pentru a fi adorate trebuie să fie slabe? Pur şi simplu nu le înţeleg modul de a gândi.”

Însă şocul şi mai mare a survenit atunci când redactorul-şef al publicaţiei la vremea respectivă, Dylan Jones, a recunoscut relaxat că este vorba despre un trucaj grosolan. „Facem acest lucru pentru toate femeile, fie că poartă măsura 34 sau 40. Nu are o legătură foarte mare cu mărimea corpului. Practic fiecare poză pe care o vedeţi în reviste a fost modificată prin acest procedeu.” a declarat jurnalistul pentru postul de televiziune Sky News. Jones a simţit nevoia să se justifice: „În zilele noastre poţi vedea doar două tipuri de poze cu vedete: fotografiile făcute de paparazzi sau poze ca aceasta, care au fost micşorate, prelucrate şi modificate pentru a face subiectul să arate cât mai bine omeneşte posibil.”

Replica redactorului-şef „GQ” a fost primită cu dezaprobare de către colegii de breaslă. Jurnalista Esther Addley, de la „The Guardian” a scris: „Asta înseamnă că fiecare imagine a fiecărei femei la care cititorul „GQ” se uită este, la un anumit nivel, o minciună. Aceştia n-au mai multe şanse să întâlnească o astfel de femeie într-un pub, decât ar avea să dea peste un cal alb cu corn şi aripi. Dar, în loc să vadă o tipă normală, cu o talie mai plinuţă şi şolduri mai mari, când o femeie se dezbracă, bărbaţii se aşteaptă, în general, să o vadă pe Winslet cea de 15 metri, sau pe femeie de 50 de ani cu tenul de porţelan, sau pe mama lipsită de celulită. (…) Este greu de ştiut care dintre sexe este păcălit mai mult de filosofia „GQ”.”

Esther Addley s-ar putea să fe aproape de un adevăr greu de acceptat de femei: acela că nu ele sunt neaparat cele obsedate de silueta de tip „scândură”, de a fi cât mai subţiri cu putinţă, ci că bărbaţii, prin imaginea (distorsionată) pe care şi-au creat-o asupra corpului feminin, sunt cei care le determină să fie obsedate de diete şi scăderea în greutate.

Femeile, după cum a arătat-o şi un studiu din 2000 al revistei „Glamour” preferă, în marea lor majoritate, siluetele generoase, sau chiar „plinuţe”. Astfel, având de ales între trei „Kate” celebre, fiecare în felul ei, pentru siluetele lor, Kate Moss (manechin, 1.70 m şi 52 de kilograme), Kate Winslet (actriţă, 1.72 m şi 59 de kilograme) şi Kate Dillon (manechin XXL, 1.80 m şi 80 de kilograme), femeile intervievate din localitatea Missoula, statul american Montana, au preferat-o pe Dillon (42%), urmată de Moss (36%) şi Winslet (22%).

Lucrurile stau, se pare, cu totul altfel pentru bărbaţi, a căror favorită a fost Moss (56%), urmată de Winslet (32%) şi Dillon (12%). Şi în cazul oraşului New York, inclus şi el în experimentul „Glamour”, Dillon a ocupat ultimul loc în topul preferinţelor bărbaţilor, deşi, de această dată, preferata a fost Winslet, nu Moss.

Deşi datează din 2000, studiul realizat de „Glamour”, pare că nu şi-a pierdut de validitate nici cu opt ani mai târziu. Preferinţa domnilor pentru siluete perfecte, lipsite de orice urmă a inesteticei celulite sau a dizgraţioaselor vergeturi, asezonate cu busturi generoase şi chipuri fără cusur e demonstrată de Raportul Anual al Societăţii Americane de Chirurgie Estetică Plastică pe 2007, publicat în luna martie a acestui an.

Documentul indică faptul că numai în Statele Unite s-au efectuat 11,7 milioane de proceduri cosmetice, a căror valoare s-a ridicat la fabuloasa sumă de 13,2 miliarde de dolari. Raportul indică şi faptul că popularitatea acestui tip de intervenţie a explodat de-a dreptul în timpul ultimei decade. Din 1997, procedurile chirurgicale au crescut cu 114%, în timp ce intervenţiile cosmetice ce nu implică bisturiul au crescut cu procentul fabulos de 754%.

În topul procedurilor chirurgicale estetice efectuate anul trecut tronează liposucţia, cu aproximativ 500.000 de intervenţii realizate. În top cinci se mai află mărirea sânilor, intervenţiile asupra pleoapelor, abdominoplatia (reducerea abdomnului) şi reducerea sânilor.

Cât despre procedurile cosmetice nechirurgicale, cele mai comune au fost injecţiile cu Botox (2,8 milioane de tratamente), injecţiile cu acid hialuronic, epilarea definitivă cu laser, microdermoabraziunea (tratament cosmetic de exfoliere cu efect de lifting facial) şi tratarea imperfecţiunilor pielii cu laser.

Toate aceste intervenţii (liposucţia, abdominoplastia, epilarea definitivă etc.) nu demonstrează decât faptul că femeile au devenit obsedate, uneori într-o măsură nesănătoasă, de perfecţiunea corpului, şi că nu se dau înapoi de la a investi averi în procedee ce le promit să fie cât mai asemănătoare cu vedetele ce le zâmbesc de pe coperta revistelor. De altfel, Raportul indică şi faptul că marea majoritatea a pacienţilor care s-au supus unor intervenţii estetice (91%) au fost femei. Încă o dovadă în plus (dacă mai era nevoie!) a faptului că manipularea digitală a fotografiilor vedetelor feminine stă la baza industriei frumuseţii şi a modei.

În septembrie 1994, revista americană „Mirabella” prezenta pe copertă o superbă tânără, alături de care se putea citi „Cine este faţa Americii?” Cititorii aveau să descopere şocaţi că tânăra cu ten măsliniu şi ochi luminoşi de pe copertă…nu exista în realitate! „Faţa Americii” era un banal colaj, care combina şase trăsături diferite, de la şase femei.

Atât povestea copertei „GQ” având-o protagonistă pe Kate Winslet, cât şi experimentul marca „Mirabella” au o concluzie simplă, pe care femeile se pare că nu reuşesc să o înţeleagă: în ţara normalităţii, dincolo de graniţele regatului Photoshop, perfecţiunea nu există.

==========================================================

Din aceeaşi categorie: Opinia psihologului: „Imaginea prelucrată împrumută valenţe de simbol” , Microanchetă: „Photoshopul şi imaginea de sine a femeii de rând” , Nu vrem Photoshop , Nevinovăţia Photoshopului , Cum să păcăleşti Photoshop-ul , Fotoşopatele 

Categories: Grupa 4 (anul 3)
Tags: cosmetics, design, fashion, fete, photo, Photoshop, style