R24.ro

De Ina Ţăranu-Hofnăr

Folosirea diferitelor tehnice de trucare a imaginii femeii în presă şi în publicitate are, în mod cert, anumite efecte asupra psihicului femeii obişnuite. Care sunt costurile psihologice pe care le plăteşte aceasta, în ce măsură putem învinui promovarea unei imagini perfecte pentru tulburările alimentare în rândul femeilor şi cum sunt bărbaţii influenţaţi de aceste trucaje, vom afla din interviul următor cu psihologul Ramona Câmpan.

1. Se poate spune că trucajele foto sunt la fel de vechi ca aparatul de fotografiat în sine. Totuşi, în ultima perioadă asistăm la o adevărată „epidemie” a utilizării acestor tehnici atât în jurnalism, cât şi în publicitate. Care credeţi că este cauza acestui fenomen?

Pentru început aş menţiona că oamenii trăiesc la nivel inconştient, cu sentimentul sau convingerea intimă că toţi indivizii sunt buni, corecţi, oneşti, sinceri- calităţi ce se pare, intră într-o contradicţie evidentă cu opinia noastră conştientă despre aproapele nostru. Această perspectivă şi prelucrare inconştientă a mediului social în care traim îşi găseşte confirmarea în diverse teorii despre personalitate- printre care aş menţiona teoria umanistă- iar imaginile ,,frumoase”, ale unor femei perfecte sau produse ideale vin doar să confirme ceea ce noi ,,ştim” deja la un alt nivel. În acest context nu se pune problema decât de a ,,recunoaşte” ceea ce este în mod indisolubil adevărat pentru noi. Desigur, prezentarea unor astfel de proiecţii ale posibilului-real-virtual creează nevoia de frumos, de satisfacţia confirmarii existenţei acestuia, distribuind pe o reprezentare plată o dependenţă iluzorie, continuă.

1. Cum credeţi că influenţează trucarea pozelor vedetelor feminine imaginea despre sine a femeii de rând?

Aş începe prin a menţiona conceptul de ,,tulburări de alimentaţie”, alături de cel de depresie şi complex, realităţi psihologice şi medicale ce nu sunt de neglijat. Însa acestea apar în speţă, printre tinere. Luând în calcul mai larga categorie a femeilor de peste 27-30 de ani, impactul unor imagini trucate ale vedetelor se înscrie pe o curbă gaussiană. Vorbim astfel de o distribuţie normală a opiniei, atitudinii si reacţiei pe care aceste femei le pot avea. La capetele distribuţiei regăsim extremele: apariţia de complexe, o scădere semnificativă a stimei de sine- a autoevaluării- si o deteriorare a imaginii de sine- latura autoaprecierii negative-şi pe latura pozitivă a continuumului- recunoaşterea şi acceptarea cerinţelor de frumuseţe impuse, identificarea cu nevoia de autoperfecţionare şi îngrijire permanentă a eului fizic, ca factori ce asigură o stare de bine interioară şi sănătatea.

1. Care sunt costurile psihologice ale acestei manipulări?

Primul efect al acestei manipulări a opiniei publice constă in crearea unor nevoi false, ca de exemplu nevoia de a reduce substanţial din greutatea actuală pentru a atinge standardele de frumuseţe „ale momentului”, apoi vorbim despre distorsionarea reprezentării şi concepţiei despre ceea ce înseamnă a fi fericit şi împlinit. Aceasta deoarece imaginea prelucrată împrumută valenţe de simbol pentru aceste dimensiuni ale structurii motivaţionale. Din acest motiv, prin mecanismul de introiecţie, femeile îşi însuşesc noţiunea de „frumuseţe” ca fiind echivalentă cu cele de „realizare, fericire, succes profesional şi/sau personal”. Toate acestea atrag sentimentul de inferioritate, neîmplinire, dezamăgire sau neputinţă, alături de îndepărtarea de simţul realitaţii imediate şi propulsarea într-o lume superficială si imaginară a perfecţiunii ca principiu absolut de guvernare.

1. Ce efect consideraţi că are această manipulare asupra vedetei photoshopate?

Atât în contextul în care aceste prelucrări de imagine au fost realizatate cu acordul vedetei, cât şi fară consimţământul acesteia, identificăm două posibile situaţii- excluzând pentru acum discutarea stărilor intermediare- şi anume: conştientizarea incongruenţei cu cerinţele şi standardele de frumuseţe „vândute” pe piaţa mass-media, cu dezvoltarea aceloraşi sentimente de inferioritate şi complexe, cu scăderea imaginii de sine şi crearea unei nevoi false de atingere a idealului de frumuseţe. Pe de altă parte însă, putem întâlni cazul în care vedeta se identifică perfect cu imaginea trucată, o consideră proiecţia reală a corpului său şi ajunge treptat la o tot mai accentuată autoilizionare, menită a-i crea o imagine de sine foarte bună.

1. Se poate vorbi despre o obsesie a perfecţiunii?

Aş spune că se poate vorbi despre o căutare acerbă şi rigidă, unidirecţionată a imposibilului, a perfecţiunii umane- năzuinţă care, din păcate, deocamdata se rezumă la aspectul de suprafaţă, la trăsăturile fizice, toate în detrimentul spiritualităţii si potenţialului psihologic. Observăm că deja se vorbeşte despre armonia corpului cu starea psihică interioară sau sufletul, însă accentul rămâne pus- în mod obsesiv, într-adevăr- doar pe ceea ce poate fi atins, pipăit, evaluat sau trucat, pe concretul imediat al trupurilor noastre efemere.

1. În ce măsură este promovarea acestei perfecţiuni a corpului uman responsabilă pentru fenomene alarmante precum anorexia, bulimia, obsesia pentru siluetă etc?

Vorbeam mai sus de unul dintre efectele devastatoare ale promovarii unor standarde nerealiste ale frumuseţii şi anume despre crearea de nevoi false. Ne putem imagina destul de uşor apariţia unor astfel de tulburări cu substrat psihologic. Pe fondul unei imagini de sine şi a unei încrederi în sine scăzute sau fluctuante, a unei labilităţi şi nivel de sugestibilitate ridicate, alături de lipsa unei supravegheri/autosupravegheri atente, vigilente, promovarea perfecţiunii corpului uman se poate constitui în factor declanşator. Trebuie menţionat că, în lipsa unei comunităţi ce prezintă aspectele psihologice de mai sus, distorsionarea unei realităţi sociale nu poate influenţa în mod decisiv, singular.

1. Credeţi că aceste trucaje pot influenţa şi exigenţele bărbaţilor cu privire la fizicul partenerei, sau doar femeile cad „victime” ale acestei manipulări vizuale?

Cu siguranţă că opţiunile şi exigenţele bărbaţilor în privinţa alegerii unei potenţiale partenere vor corela într-o măsură fluctuantă cu aceste standarde de frumuseţe, însa doar în masura în care ei înşişi aderă la astfel de realităţi create, superficiale.

1. Cum se pot „adăposti” femeile de efectele nefaste în plan psihologic ale acestor comparaţii cu modele de o perfecţiune irelevanta?

„Adăpostirea” aceasta de care vorbiţi este fie una de natura intrinsecă, fie de natura extrinsecă. Unele dintre femeile ce privesc astfel de imagini rămân impasibile, însă cele care manifestă o reacţie emoţional-atitudinală puternică vor avea mereu nevoie de un sprijin din exterior în păstrarea unei imagini de sine constante. Acest sprijin se poate materializa în încurajări, aprecieri şi asigurări din partea celor apropiaţi- toate acestea fiind menite a-i confirma persoanei în cauză că totul este în regula în ceea ce priveşte aspectul său fizic. Uneori opiniile celor din jur au o pondere mult mai mare decât propriile noastre convingeri asupra unui lucru, iar într-o astfel de situaţie transmiterea unui feedback pozitiv constant duce la autoconfirmare şi încredere în sine. Desigur, putem vorbi şi de un ajutor specializat de tipul terapiilor, însă acesta nu este recomandat decât în momentul în care apar tulburările de alimentaţie, depresiile, tulburări de comportament şi obsesii.

=============================================================

Articol principal: Photoshop-mania: când perfect devine mai mult ca perfect

Din aceeaşi categorie: Microanchetă: „Photoshopul şi imaginea de sine a femeii de rând” , Nu vrem Photoshop , Nevinovăţia Photoshopului , Cum să păcăleşti Photoshop-ul , Fotoşopatele 

Categories: Grupa 4 (anul 3)
Tags: cosmetics, design, fashion, fete, opinie, photo, Photoshop, psiholog, style