PoveÅŸti cu lupul cel bun

Psihoterapeutul Zenovia Paziuc a rescris basmele copilăriei deoarece crede că întâmplările violente dăunează psihicului celor mici .
A fost odată ca niciodată. Aşa încep toate basmele copilăriei. În toate există lupte, ameninţări, răutate, lacrimi… Sunt ele dăunătoare pentru psihicul celor mici? Psihoterapeutul Zenovia Paziuc, de la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, spune că da. Aşa că s-a pus pe rescris poveşti cu finaluri fericite pentru a lăsa copiilor optimismul.

===============
In acelasi grupaj, mai puteti citi:

Articol principal:Calculatorul provoaca insomnie copiilor

Alte articole: Solutii pentru scolarii stresati; Colorantii alimentari cresc nivelul de hiperactivitate la copii; Casetele educative intarzie dezvoltarea limbajului la copii

=============== 

“Aveam această idee, de a modifica poveÅŸtile pentru copii, de mult timp. ÃŽnsă m-am hotărât să le scriu abia când i-am citit unui copilaÅŸ de trei ani o poveste ÅŸi el a început să plângă, rugându-mă să nu îl las pe urs să îşi piardă coada”, ne-a po­­vestit dr. Ze­novia Paziuc. Po­trivit acesteia, toate poveÅŸtile cu­­prind mesa­je amenin­­ţă­toa­re, agresive, care creează anxietate micu­ţului.

“Numai un adult poate scrie astfel de poveÅŸti. ÃŽn schimb, copiii vor să audă poveÅŸti paÅŸnice cu zâne care îi vizitează la geam ÅŸi cu pitici care mănâncă biscuiÅ£ii lăsaÅ£i seara pe masă. Este vorba despre nevoia de inocenţă a micuÅ£ilor. Avem falsa senzaÅ£ie că, imediat ce se nasc, aceÅŸtia au nevoie de protecÅ£ia noastră, aÅŸa că le transmitem tot felul de mesaje ÅŸi norme de comportament. Le spunem ce ÅŸi cum să facă, descriindu-le consecinÅ£e grave dacă nu ne ascultă, creându-le astfel o senzaÅ£ie de nesiguranţă.

Demersul său a avut un rezultat aşteptat. Copilaşii că­rora le-a citit noile poveşti au primit cu încântare aceste schimbări de scenariu, fericiţi că personajele preferate au acum parte de o altă soartă, mai blândă. Ursul nu-şi mai pierde coada, iar lupul cel rău nu mai este chiar atât de fioros. Ba chiar o sfătuieşte pe bătrâna capră că nu e bine să-i lase pe iezi singuri acasă…

Åžase basme cu final fericit

Psihoterapeutul consideră că violenţa din poveştile clasice pregăteşte în mod inconştient evoluţia ulterioară a micuţilor către violenţă. În fiecare poveste există lupte, morţi, răutate şi lacrimi, lucruri cu care micuţul nu trebuie să aibă de-a face în perioada copilăriei. Proiectul psihoterapeutului cuprinde şase poveşti de o oră, care nu au un conţinut dur sau violent şi al căror final este pozitiv.

Acestea sunt ÅŸase dintre cele mai cunoscute poveÅŸti ale copilăriei: “Capra cu trei iezi”, “Ursul păcălit de vulpe”, “ScufiÅ£a roÅŸie”, “CăsuÅ£a din pădure”, “Fata moÅŸului ÅŸi fata babei” ÅŸi “Prâslea cel voinic ÅŸi merele de aur”. “Copilul nu trebuie dresat pentru a se proiecta mai bine mesajele adulÅ£ilor, «faci aÅŸa pentru că noi ÅŸtim mai bine». Trebuie să lăsăm un pic educaÅ£ia deoparte, să îl iubim ÅŸi să îl ascultăm pe copil pentru că are multe să ne spună”, a conchis dr. Zenovia.

3 Responses to “PoveÅŸti cu lupul cel bun”

  1. […] articole: Povesti cu lupul cel bun ; Colorantii alimentari cresc nivelul de hiperactivitate la copii ; Casetele educative intarzie […]

  2. […] articole: Povesti cu lupul cel bun; Colorantii alimentari cresc nivelul de hiperactivitate la copii; Solutii pentru copiii […]

  3. […] articole: Povesti cu lupul cel bun; Solutii pentru scolarii stresati; Casetele educative intarzie dezvoltarea limbajului la […]

Leave a Reply

You can use these XHTML tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>