Feminismul este o politica
Feminismul este o politica. Este o politica ce se adreseaza schimbarilor existente in relatiile de putere dintre femei si barbati in societate. Aceste relatii de putere alcatuiesc toate zonele vietii, familia, educatia si bunastarea, activitatile cotidiene si politice, culturale si timpul liber. Ele determina cine pe cine, ce suntem si ce dorim sa fim.
Ca toate politicile contemporane, feminismul are regulile lui in miscarea politica, in Miscarea de Elibereare a Femeilor, care a fost o forta activa de schimbare, inca din 1960. Legaturile cu Miscarea de Elibereare a Femeilor sunt numeroase si influenteaza fiecare aspect al vietii femeilor. Ele includ intrebari de tipul: cum e sa fii femeie, cum pot fi definite feminitatea si sexualitatea si cum putem sa le redefinim? Ele includ campanii impotriva obiectivarii femeilor ca sclave sexuale pentru uzul masculine, impotriva pornografiei, violului si altor forme de violenta impotriva femeilor in interiorul sau in afara familiei. Miscarea de Elibereare a Femeilor este interesata de educatie, adevarata fericire, egalitate si oportunitate, salarii si conditii de trai, masuri sociale de crestere a copiilor si posibilitatea reala de a decide liber daca isi doresc sa aiba copii. Ea este interesata sa afle care este modul prin care in asupririle patriarhale si- au amestecat multe femei clasa si rasa. Aceste intrebari politice ar putea motiva forta teoriei feministe la care trebuie sa se raspunda prin nevoile femeilor de a lupta pentru transformarea patriarhatului.
Daca feminismul este o politica, este – de asemenea – o teorie sau mai degraba un sir de teorii. Daca recunoastem sau nu, fiecare latura a politicii feministe, si nu multe, implica un mod particular de intelegere a patriarhatului si a posibilitatilor de schimbare. In acest sens, teoria este adesea implicata. Perspectivele feministe ale patriarhatului isi vor implica asumarea despre sex, nastere, feminitate, masculinitate, lesbianism, identitate, schimbare. Pentru multe femei, perspective feminista rezulta din conflictul si contradictiile definirii dominante a naturii lor, a rolului social in diviziunea muncii contemporane: structura familiala, accesul la munca si politica, bunastare, religie si media ( ca sa numim doar o parte din institutiile care definesc feminitatea si viata de familie ) si experienta noastra in aceste institutii in contextul discursului liberal dominant despre libertate si determinarea individuala. De aceea, avem nevoie de o noua perspective teoretica, care face apel la individualism. Aceasta perspectiva poate da sens cunoasterii femeilor in conflictele si contradictiile din viata cotidiana. Privind perspectivea femeilor ca grup social, ele pot realize noi puncte de vedere, care le vor permite sa- si poata singure raspunde intrebarilor si sa le deschida noi modalitati de schimbare.
Legile in Romania, care este o societate puternic misogina, nu sunt facute in favoarea femeii, de aceea femeile aleg sa plece in tari unde pot sa-si creasca linistite copiii.