Feminismul si filozofia
Existenta in conditia de “multime” isi afla cauza in feminin si nu invers. Femininul, ca si “fiinta femeiasca” trimit automat la statutul de “lucru”, obiect, la “sinea” lui Noica. Acest statut este unul “ontologic”, orice inclinatie catre el din partea fiintei barbatesti este o alterare, e o dizolvare a lui dumnezeu Tatal in “lume”, o neintrare in nume, un existent fara logos, adica o existenta fara sens. Nu relatiile intre genuri determina inferiorizarea femeilor care apartin dimensiunii “secundare” a existentei, ci relatiile intre indivizii umani (bazate pe monopolul unui sex, indeobste in cultura), se transfera lumii din afara, inferiorizand-o ca feminine.
Leave a Reply