Palpant este unul dintre organizatorii Burselor Rosalynn Carter pentru jurnalistii care scriu despre aspecte ce tin de sanatatea mintala. De anul trecut, programul recruteaza bursieri si din Romania si am intrebat-o pe Rebecca Palpant, prin e-mail, ce isi propune Carter Center prin acest program si cum crede ea ca ar trebui sa actioneze jurnalistii atunci cand e vorba de subiecte ce tin de sanatatea mintala.

“Bolile mintale sunt adesea invaluite in mit si mister, ceea ce perpetueaza stigmatizarea si discriminarea celor ce sufera de asemenea probleme”

“Asocierea bolilor mintale cu violenta este o practica uzuala in redactie, iar bolile mintale sunt adesea mentionate ca explicatie pentru incidente violente, fara o documentare adecvata”

“Suntem foarte entuziasmati sa avem Romania in acest program de burse”

Rebecca G. Palpant, M.S.
Senior Program Associate, The Carter Center Mental Health Program

De ce a dezvoltat Carter Center un program de sanatate mintala?

Fosta prima doamna s SUA Rosalynn Carter este de mai bine de 30 de ani un aparator activ al cauzei persoanelor care traiesc cu tulburari mintale. Dupa ce s-a intors in Georgia, la finalul mandatului sotului sau, in 1981, doamna Carter a inceput o colaborare cu Departamentul de Psihiatrie al Emory University pentru a continua munca sa de advocacy in sanatate mintala. In 1985, au organizat Simpozionul Rosalynn Carter privind Politicile de Sanatate Mintala. Simpozionul este acum la a 24-a editie anuala.

Programul de Sanatate Mintala de la Carter Center a inceput in 1991, pentru a sprijini munca doamnei Carter depusa dupa parasirea Casei Albe. Bolile mintale sunt adesea invaluite in mit si mister, ceea ce perpetueaza stigmatizarea si discriminarea celor ce sufera de asemenea probleme. Programul ajuta la promovarea politicilor si practicilor care conduc la o mai buna sanatate mintala si functionare sociala si la prevenirea bolilor mintale.

De ce a inceput Carter Center programul de burse pentru jurnalisti?

Jurnalistii din toate tipurile de media joaca un rol din ce in ce mai important in modul in care publicul intelege si discuta despre problemele de sanatate. Bursele Rosalynn Carter pentru jurnalistii care scriu despre problemele de sanatate mintala au fost create ca o componenta in efortul de reducere a stigmatizarii si discriminarii asociate cu bolile mintale. Scopul principal al programului este sa imbunatateasca modul in care media infatiseaza bolile mintale, subliniind importanta relatarii cu acuratete si a mutarii accentului pe persoana, nu pe boala.

Obiectivele programului de burse sunt: sa creasca acuratetea articolelor despre probleme de sanatate mintala si sa scada numarul informatiilor incorecte si stereotipe; sa-i ajute pe jurnalisti sa produca materiale de calitate inalta, care sa reflecte gradul de intelegere a problemelor de sanatate mintala datorita resurselor autorizate la care au acces in domeniu; si sa creeze un grup de jurnalisti de print si media electronice care sa relateze cu mai multa acuratete prin institutiile lor de presa si care sa-si influenteze si colegii in acest sens.

Care sunt cele mai importante rezultate ale programului?

Bursele Rosalynn Carter au dat rezultate foarte bune in cei 12 ani care au trecut de la inceperea programului. Aproape 100 de jurnalisti au primit burse si au produs peste o suta de articole pentru ziare si reviste, cinci carti, patru documentare de televiziune si sute de minute de emisiuni radio. Site-ul Carter Center, www.cartercenter.org, gazduieste o arhiva online cu peste 300 de articole despre sanatatea minala, produse de bursierii Rosalynn Carter in timpul anului in care beneficiaza de bursa, cat si ulterior.

Bursierii Rosalynn Carter au dezvaluit nedreptati, au jucat un rol crucial in schimbarea politicilor publice privind problemele de sanatate mintala si sunt adesea solicitati, in propriile redactii, sa ajute la scrierea, editarea si evaluarea articolelor pe teme de sanatate mintala in privinta continutului, claritatii si resurselor utilizate.

De ce a inclus Carter Center si Romania in program?

Obiectivul Carter Center este ca, prin extinderea burselor de jurnalism in Romania, sa sprijine dialogul mondial asupra sanatatii mintale pentru a ajuta la schimbarea prejudecatilor si la reducerea stigmatizarii asociate cu bolile mintale. Romania este o tara care trece inca prin reforme politice si economice. O presa libera si deschisa devine o resursa de maxima importanta pentru relatarea cu acuratete a aspectelor care tin de politicile publice si joaca un rol crucial in educarea marelui public cu privire la problemele sociale.

Stimularea acuratetei jurnalistice prin bursierii romani va contribui la incurajarea unei atitudini la nivelul intregii tari si la informarea publicului cu privire la noile politici de sanatate mintala necesare odata cu asumarea de catre Romania a rolului sau ca membra a Uniunii Europene.

Care sunt lucrurile bune si cele rele pe care le fac jurnalistii de obcei atunci cand scriu despre probleme de sanatate mintala?

Asocierea bolilor mintale cu violenta este o practica uzuala in redactie, iar bolile mintale sunt adesea mentionate ca explicatie pentru incidente violente, fara o documentare adecvata. Nu e surprinzator ca in stirile de tip hard news oamenii care sunt foarte bolnavi, psihotici si violenti sunt mai interesanti si spectaculosi ca subiecti ai articolelor decat aceia care au o boala mintala si sunt membri productivi ai comunitatii.

Jurnalistii se pot informa in legatura cu problemele de sanatate mintala si pot deveni constienti de propriile lor atitudini si pareri preconcepute vizavi de bolile mintale. In plus, este bine ca ei sa cunoasca grupurile implicate in sanatatea mintala. Aceste grupuri pot furniza perspectivele consumatorilor si ale familiilor acestora, ale organismelor si persoanelor care urmaresc perfectionarea legislatiei, ale furnizorilor de servicii si ale celor care fac advocacy, toti acestia cunoscand indeaproape aspectele legate de sanatatea mintala. Ii incurajez, de asemenea, pe reporteri sa vada dincolo de titluri. Evaluati cu atentie relevanta, pentru un subiect, a faptului ca o persoana are o boala mintala. Daca vine vorba de o boala mintala, vedeti daca acest lucru este adevarat. Nu exagerati boala unei persoane sau impactul pe care boala mintala il are asupra comportamentului acesteia. In sfarsit, asimilati adevarurile stiintifice si invatati sa le traduceti pentru public. Gradul de cunoastere stiintifica in campul sanatatii mintale a evoluat imens. Astazi, cunoastem ca bolile mintale pot fi tratate si ca majoritatea celor atinsi de suferinta poate avea o viata normala.

Cum sunt jurnalistii romani in comparatie cu cei americani atunci cand ne referim la relatarea subiectelor care tin de sanatatea mintala?

Despre subiectele de sanatate mintala se scrie prea putin peste tot in lume, inclusiv in Statele Unite. Bolile mintale sunt foarte frecvente: una din patru persoane are o tulburare mintala sau de comportament diagnosticabila in acest moment. Aceste boli sunt o povara imensa pentru economia unei tari din cauza nivelului inalt de dizabilitate asociat lor - depresia va ajunge sa fie a doua boala majora cauzatoare de probleme la nivel global pana in 2020, potrivit Raportului privind Sanatatea Mondiala din 2001. In ciuda tuturor acestor informatii, bolilor mintale nu li se acorda aceeasi atentie in mass media ca altor probleme de sanatate care sunt mult mai putin frecvente.

Ce credeti despre sistemul de sanatate mintala din Romania? Care sunt cele mai mari provocari pe care le intampina reforma sistemului?

Bolile mintale se numara printre cele mai stigmatizate probleme de sanatate, ceea ce duce la discriminare. Discriminarea poate sa ia multe forme, inclusiv modul in care serviciile de sanatate mintala sunt finantate, accesul la serviciile existente si calitatea acestora, sau oportunitatile de angajare. Multe tari, intre care si Romania, si-au construit sistemele de sanatate mintala centrate pe mari spitale in zone izolate care adesea nu au acces la tratamente moderne, iar persoanele cu boli mintale isi petrec o mare parte din viata in aceste institutii.
Intr-o vizita precedenta a mea in Romania, am avut ocazia sa observ cateva programe novatoare, centrate pe comunitate si am fost impresionata de faptul ca sunt foarte bine conduse si au rezultate. Programe ca acestea reprezinta sunt primii pasi in mutarea sistemului de sanatate mintala la nivelul comunitatii.
Vestea buna este ca, date fiind progresele in cercetarea bolilor mintale, stim atat de multe lucruri despre cum sa tratam bolile, iar astazi este posibil ca majoritatea covarsitoare a oamenilor sa se recupereze. Este important ca, in orice efort de reforma, sa-i implicam pe utilizatorii serviciilor de sanatate mintala si pe familiile acestora. Aceste progrese trebuie sa-si gaseasca locul in politicile nationale de sanatate mintala.

Ce impresie v-au lasat jurnalistii romani pe care i-ati intalnit in timpul cursului de jurnalism pe probleme de sanatate mintala de la Centrul pentru Jurnalism Independent (din mai 2008)?

Am fost impresionata de numarul si de calitatea jurnalistilor care au participat la acest training de trei zile de la Bucuresti. Jurnalistii au venit din regiuni si comunitati din intreaga Romanie si nu doar din marile centre urbane. Era clar ca aveau dorinta de a cunoaste aspectele care tin de sanatatea mintala cu mult dincolo de suprafata si multi au participat intr-o discutie foarte serioasa pe tot parcursul trainingului. Exista acum oportunitatea crearii unui dialog la nivel national despre problemele de sanatate mintala din Romania prin contributia potentiala a acestor foarte buni jurnalisti.

Credeti ca acest training de trei zile a pus lucrurile pe un fagas bun? Ce le transmiteti jurnalistilor romani care s-ar putea gandi sa-si depuna candidatura pentru bursele Rosalynn Carter in viitor?

Este clar ca trainingul de trei zile a generat un interes substantial asupra problemelor de sanatate mintala in comunitatea jurnalistica. Numarul celor care au candidat pentru primele burse Rosalynn Carter acordate in urma unui concurs ne-a depasit cu mult asteptarile si abia asteptam sa lucram, impreuna cu Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru a le starni interesul si in continuare.

Jurnalistii care primesc aceste burse constata ca devin participanti la o retea de sprijin formata din aproape 100 de jurnalisti si consilieri de pe patru continente, care sunt interesati sa scrie si sa se scrie cu acuratete si sensibilitate despre problemele de sanatate mintala. Accesul la aceste resurse este unul dintre marile beneficii ale bursei, de care jurnalistii se pot bucura si dupa anul in care sunt bursieri. Suntem foarte entuziasmati sa avem Romania in acest program de burse si asteptam cu nerabdare sa-i primim pe bursierii romani la intalnirea anuala a bursierilor gazduita de Carter Center in Atlanta, Georgia, in aceasta luna.

(nota: interviul a avut loc in septembrie 2008, cu putin timp inainte de conferinta anuala a programului de burse pentru jurnalisti).

stigma_dileme_etice

procese2_medicamente_contrafacute

procese

teste_ilegale

Ca unul dintre primii jurnalisti romani ce au beneficiat de aceste burse, am avut ocazia sa o vizitez pe Rosalynn Carter de doua ori, la Atlanta, unde isi are sediul Carter Center. De la obtinerea bursei, am inteles ca sanatatea mintala nu e doar o problema marginala. In Romania, ca si in intreaga lume, una din patru persoane are, la un moment dat pe parcursul vietii, o problema mintala ce necesita asistenta de specialitate. Multi sufera de boli mintale grave, precum schizofrenia. Afectiuni mintale precum depresia, stresul post-traumatic sau dependenta de droguri ori alcool afecteaza un mare numar de persoane. Cu toate acestea, se cunosc prea putine despre bolile mintale, iar cei care sufera sunt adesea victimele stigmatizarii si discriminarii. Adica doua dintre lucrurile impotriva carora Rosalynn Carter si-a propus sa lupte; in SUA, in Romania si in restul lumii.

“Am inceput sa fiu interesata in probleme de sanatate mintala cand eram angajata in campania sotului meu pentru functia de guvernator”, povesteste Rosalynn Carter, care isi aminteste ca in acea vreme, la inceputul anilor 70, institutiile americane de sanatate mintala erau intr-o stare foarte proasta. “Oamenii erau mutati din spitale in comunitate, dar nu existau servicii comunitare. In timpul campaniei m-au abordat multi oameni in legatura cu aceste probleme, asa ca l-am intrebat pe Jimmy ce avea de gand sa faca vizavi de sistemul de sanatate mintala daca avea sa fie guvernator. Mi-a spus ca vom avea cel mai bun program din tara si ca ma va pune pe mine in fruntea lui”.

Fotografie pusa la dispozitie de Carter Center

cititi restul interviului pe FrontNews.ro

• Daca doriti sa aflati care sunt cele mai importante tulburari mintale, cum se manifesta si cum sunt tratate, precum si alte detalii despre sanatatea mintala, mergeti la sanatate-mintala.info. Site-ul este realizat de un grup de studenti din Cluj
• mintealor.ro este un proiect online ce dezvaluie si combate stereotipurile si stigmatizarea la care sunt supusi cei ce sufera de tulburari mintale.
• Pagina Centrului National de Sanatate Mintala (CNSM) din cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar. Chiar daca CNSM nu mai activeaza in cadrul Scolii, pagina contine inca o serie de studii si informatii de specialitate utile in documentare.
• Pagina dedicata sanatatii mintale pe site-ul Ministerului Sanatatii. Include o serie intreaga de documente, intre care legea sanatatii mintale si normele de aplicare, strategia nationala privind sanatatea mintala, date comparative etc. Documentele care se refera la strategia nationala trebuie tratate cu atentie, pentru ca se refera la pasii ce trebuie urmati pentru modernizarea sistemului, insa pana in momentul de fata autoritatile au evitat sa inceapa reforma, astfel ca progresele au ramas doar pe hartie.

In imagine: Vlad Mixich (dreapta) si Emilia Chiscop se pun la curent cu stirile din tara pe internet, la hotelul care i-a gazduit in septembrie 2008, in timpul conferintei de la Atlanta dedicate jurnalistilor bursieri ai Carter Center

Ei se alatura unui grup de bursieri din care mai fac parte sase jurnalisti americani si doi din Africa de Sud

Este al doilea an cind Romania participa la acest program si pentru prima oara cind bursele au fost acordate in baza unui concurs de proiecte. La concurs au participat 19 proiecte, trimise de jurnalisti din intreaga tara.

Bursierii se intalnesc la Atlanta, la Carter Center, in perioada 22-24 septembrie, unde vor lua parte la o conferinta in cadrul careia vor discuta cu fosta Prima Doamna a SUA, Rosalynn Carter, initiatoarea programului de burse. De asemenea, ei se vor intalni cu bursierii de anul trecut, cu Grupul de lucru pe probleme de sanatate mintala si cu Consiliul consultativ al burselor pentru jurnalism.

La conferinta participa si bursierii selectati anul trecut, Paul Radu si Alexandru-Bradut Ulmanu, precum si Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, care gestioneaza programul in Romania.

Bursele sunt parte a efortului internaţional al Programului pentru sănătate mintală al Centrului Carter de a reduce stigmatizarea şi discriminarea la care sunt supuse persoanele care suferă de boli mintale şi pentru a diminua numărul informaţiilor incorecte şi perpetuarea stereotipurilor.

“Jurnaliştii informaţi pot avea un impact semnificativ asupra modului în care publicul înţelege chestiunile legate de sănătatea mintală, căci ei, prin cuvintele şi imaginile pe care le pun în circulaţie, dau formă dezbaterii publice şi tendinţelor în domeniu”, a declarat Doamna Carter. “Ei îşi influenţează colegii şi stimulează discuţiile în rândul publicului larg, iar un public informat are puterea de a reduce stigmatizarea şi discriminarea”.

De la începutul Programului de burse pentru jurnalişti au fost produse peste 100 de articole pentru ziare şi reviste, au fost publicate cinci cărţi, au fost produse patru documentare de televiziune şi zeci de ore de programe radio. Proiectele realizate de bursieri au obţinut premii din partea unor organizaţii precum Mental Health America, (fostă National Mental Health Association), American Psychological Association, Amnesty International şi Association of Health Care Journalists, precum şi nominalizări la premiile Emmy şi Pulitzer.

Iata detaliile privind bursierii din Romania si proiectele lor, urmate de detalii despre ceilalti bursieri:

Emilia Chiscop
Editor , secţia Educaţie, Cultură, Social
Ziarul de Iasi
Iasi, Romania

Temă: O serie de articole care să prezinte cazurile unor persoane suferind de boli mintale şi care se străduiesc să ducă o viaţă normală, bine inserată social, în comunităţile lor

Vlad Mixich
Jurnalist freelance,
Esquire-Romania, Hotnews, Gazeta de Sud
Craiova, Romania

Temă: O serie de articole care descriu simptomele şi tratamentul disponibil pentru persoanele suferind de depresie, precum şi realizarea unui ghid de bune practici pentru jurnalişti în relatarea cazurilor de suicid.

Bursierii din Statele Unite sunt:
Aaron Glantz
Jurnalist freelance, Berkeley, CA
Tema: Articole pe tema problemelor cauzate de stresul post-traumatic pe care le întâmpină veteranii războaielor din Irak şi Afghanistan când se reîntorc la şcoală, în SUA.
Jessie Graham
Jurnalist freelance, Brooklyn, NY

Tema: O serie de emisiuni de radio pe marginea eforturilor de a furniza tratament anti-depresie şi a combate stigmatizarea legată de bolile mintale în Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi în rândul comunităţilor provenind din aceste zone şi care trăiesc în SUA.

Tom Hanson
Prezentatorr, producător şui reporter,
KDLT-TV, NBC 5
Sioux Falls, SD

Tema: Un serial de trei episoade care să examineze legătura dintre suicid, depresie şi alcoolism în rezervaţiile de indieni.

Kim Horner
editor
Dallas Morning News
Dallas, TX

Temă: O serie de articole care să analizeze problemele cu care se confruntă persoanele fără adăpost în obţinerea asistenţei medicale în cazurile de boli mintale şi dependenţă de substanţe.

Kelly Kennedy
Reporter
Times News Service
Alexandria, VA

Temă: O serie de articole care să analizeze stigmatizarea asociată cu stressul post-traumatic şi măsurile ce pot fi întreprinse pentru a trata şi preveni această afecţiune în rândul trupelor combatante din Irak şi Afghanistan.
.

Elaine Korry
Jurnalist freelance, Richmond, CA

Temă: O serie de reportaje radio despre soarta copiilor orfani care suferă de boli mintale din California.

Bursierii din sudul Africii sunt:

Eddie Botha
Editor de ingvestigaţii,
Daily Dispatch
Eastern Cape, South Africa

Temă: O investigaţie a rolului pe care vracii şi vindecătorii tradiţionali îl au în tratamentul persoanleor cu boli mintale

Subashni Naidoo
Reporter
The Sunday Times
Durban, South Africa

Temă: O serie de articole pe tema penuriei de personal specializat în sănătate mintală şi a situaţiei serviciilor comunitare de sănătate mintală din Africa de Sud.

####
Centrul Carter a fost înfiinţat în 1982 de către fostul Preşedinte al Statelor Unite, Jimmy Carter şi soţia sa, Rosalynn Carter, în parteneriat cu Emory University, pentru a promova pacea şi sănătatea în întreaga lume. Centrul, organizaţie neguvernamentală, non-profit, a contribuit la ameliorarea vieţii oamenilor din peste 65 de ţări prin rezolvarea conflictelor, promovarea democraţiei, a respectării drepturilor omului şi a oportunităţilor economice, prin prevenirea bolilor, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi prin educarea ţăranilor în scopul creşterii producţiilor agricole.

>> Acest articol utilizeaza ca surse materiale ale CJI si Carter Center.

• Orice persoană cu tulburări psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale şi îngrijiri de sănătate mintală disponibile

• Orice persoană care suferă de tulburări psihice sau care este îngrijită ca atare trebuie tratată cu omenie şi în respectul demnităţii umane şi să fie apărată împotriva oricărei forme de exploatare economică, sexuală sau de altă natură, împotriva tratamentelor vătămătoare şi degradante.

• Nu este admisă nici o discriminare bazată pe o tulburare psihică.

• Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul să exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi în alte convenţii şi tratate internaţionale în materie, la care România a aderat sau este parte, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

• Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul, în măsura posibilului, să trăiască şi să lucreze în mijlocul societăţii. Administraţia publică locală, prin organismele competente, asigură integrarea sau reintegrarea în activităţi profesionale corespunzătoare stării de sănătate şi capacităţii de reinserţie socială şi profesională a persoanelor cu tulburări psihice.

• Orice persoană cu tulburare psihică are dreptul să primească îngrijiri comunitare, în sensul definit de prezenta lege.

• Orice pacient cu tulburări psihice are dreptul la:

a) recunoaşterea de drept ca persoană;

b) viaţa particulară;

c) libertatea de comunicare, în special cu alte persoane din unitatea de îngrijire, libertatea de a trimite şi de a primi comunicări particulare fără nici un fel de cenzură, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant personal sau legal şi, ori de câte ori este posibil, şi ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile poştale şi telefonice, precum şi la ziare, la radio şi la televiziune;

d) libertatea religioasă sau de convingere.

• Mediul şi condiţiile de viaţă în serviciile de sănătate mintală trebuie să fie pe cât posibil cât mai apropiate de viaţa normală a persoanelor de vârstă corespunzătoare.

• Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburări psihice are dreptul la:

a) mijloace de educaţie;

b) posibilităţi de a cumpăra sau de a primi articolele necesare vieţii zilnice, distracţiilor sau comunicării;

c) mijloace care să permită pacientului să se consacre unor ocupaţii active, adaptate mediului său social şi cultural, încurajări pentru folosirea acestor mijloace şi măsuri de readaptare profesională de natură să îi uşureze reinserţia în societate.

• Pacientul nu poate fi obligat să presteze o muncă forţată

• Activitatea efectuată de către un pacient într-un serviciu de sănătate mintală nu trebuie să permită exploatarea fizică sau psihică a acestuia.

• Studiile clinice şi tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte tratamente susceptibile să provoace vătămări integrităţii pacientului, cu consecinţe ireversibile, nu se aplică unei persoane cu tulburări psihice decât cu consimţământul acesteia, în cunoştinţă de cauză, şi cu condiţia aprobării de către comitetul de etică din cadrul unităţii de psihiatrie, care trebuie să se declare convins că pacientul şi-a dat cu adevărat consimţământul, în cunoştinţă de cauză, şi că acesta răspunde interesului pacientului.

• Din momentul admiterii într-un serviciu de sănătate mintală fiecare pacient trebuie să fie informat de îndată ce este posibil, într-o formă şi într-un limbaj pe care să poată să le înţeleagă, asupra drepturilor sale, în conformitate cu prevederile legii, iar această informare va fi însoţită de explicarea drepturilor şi a mijloacelor de a le exercita.

• Dacă pacientul nu este capabil să înţeleagă aceste informaţii şi atât timp cât această incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la cunoştinţă reprezentantului său personal sau legal.

• Pacientul care are capacitatea psihică păstrată are dreptul să desemneze persoana care va fi informată în numele său, precum şi persoana care va fi însărcinată să îi reprezinte interesele pe lângă autorităţile serviciului.

• Persoanele care execută pedepse cu închisoarea sau care sunt deţinute în cadrul unei urmăriri sau al unei anchete penale şi despre care s-a stabilit că au o tulburare psihică, precum şi persoanele internate în spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicării măsurilor medicale de siguranţă prevăzute de Codul penal primesc asistenţă medicală şi îngrijirile de sănătate mintală disponibile, conform prevederilor legii

Aspecte importante referitoare la politicile şi legislaţia în domeniul sănătăţii mintale

Adoptarea Planului revizuit de acţiune pentru implementarea reformei în domeniul sănătăţii mintale va avea loc până la mijlocul lunii aprilie 2006. La Planul de Acţiune elaborat în cadrul Proiectului Twinning Light a fost adăugat un plan operaţional pe termen scurt ce cuprinde 6 priorităţi şi acţiunile care trebuie realizate în termen foarte scurt şi care pot avea impact asupra situaţiei pacienţilor cu probleme de sănătate mintală care se află în instituţii.

Una dintre priorităţile menţionate mai sus ca urmând a fi derulată foarte curând este îmbunătăţirea calităţii spitalelor de sănătate mintală existente în acest moment ca soluţie pe termen scurt şi mediu până în momentul dezvoltării facilităţilor comunitare. Măsurile cu privire la scăderea cazurilor de supra-ocupare a paturilor se vor referi, pe termen scurt, la reducerea internărilor în spitalele de psihiatrie a cazurilor sociale şi redirecţionarea lor către serviciile de asistenţă socială care sunt obligate să găsească soluţii pentru aceste cazuri.

Comitetul Intersectorial se întruneşte în fiecare lună şi prima întâlnire a avut loc pe 9 Ianuarie 2006 (au avut loc 2 întâlniri până acum). Este un organism fără personalitate juridică. Principala sarcină a Comitetului Intersectorial este coordonarea implementării reformei în domeniul sănătăţii mintale la nivel naţional, stabilirea priorităţilor şi sprijinirea în diverse domenii de expertiză.  Comitetul Intersectorial are un comitet executiv care implementează deciziile luate. Comitetul executiv se întruneşte în fiecare săptămână, luni şi joi, începând cu 9 Ianuarie 2006. Ca rezultat al acestor întruniri, a fost realizat Planul de Acţiune, printre priorităţile acestuia numărându-se adoptarea normelor de aplicare a legii sănătăţii mintale, ordinul ministrului de înfiinţare a Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală, Memorandumul pentru finanţarea îmbunătăţirii calităţii unităţilor de psihiatrie existente.

Inventarul a fost prezentat la sfârşitul lunii Februarie 2006 şi concluziile vor fi utilizate pentru stabilirea ariilor care necesită intervenţii urgente astfel încât situaţia să se îmbunătăţească în scurt timp.

Normele de aplicare care reglementează aplicarea Legii sănătăţii mintale vor fi emise până la sfârşitul lunii Martie şi estimăm că vom avea nevoie de încă două luni pentru aplicarea în totalitate a acestor norme în toate unităţile de psihiatrie din România.

Strategia de sănătate mintală a fost adoptată în Iunie 2005 (ataşat este versiunea în engleză a strategiei de sănătate mintală).

La prezentul document există ataşată lista unităţilor de psihiatrie (anexă). Numărul de cazuri sociale ca şi numărul de cazuri cu tratament involuntar nu sunt cunoscute întrucât formularele de colectare a datelor  nu include aceste informaţii.

Evaluarea pacienţilor de către Agenţia Naţională pentru Persoane cu Handicap / instituţii ale Ministerului Sănătăţii se va face odată cu obţinerea unui consens între cele două instituţii şi înfiinţarea uni comitet mixt. Sperăm ca această evaluare să se finalizeze până la sfârşitul anului 2006.

În acest moment nu există sisteme de monitorizare iar Ministerul Sănătăţii încearcă să identifice cea mai bună modalitate de monitorizare şi control pentru spitale. Din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, cea mai bună soluţie pentru realizarea unui proces corect de monitorizare şi evaluare a unităţilor de psihiatrie este existenţa unui organism independent, finanţat de Guvern şi nu de Ministerul Sănătăţii.

Formarea personalului este una dintre priorităţile Planului de Acţiune revizuit. Sperăm să obţinem raportul de evaluarea a nevoilor de formare, evaluare realizată de misiunea OMS în perioada 13 – 17 martie 2006 şi pornind de la rezultatele raportului să decidem care este calendarul activităţilor şi ce resurse disponibile în anul în curs să fie dirijate către acest obiectiv.

Termenul limită pentru angajarea a 110 asistenţi sociali este Mai 2006.

Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent dezvoltă cursuri de formare pentru jurnalişti referitoare la problemele de sănătate mintală. La curs vor participa jurnalişti, specialişti, reprezentanţi MS precum şi beneficiari ai serviciilor medicale. Programul de formare pentru 2006 are 3 cursuri ; unul dintre acestea a avut loc  deja (Februarie – Martie, în 2 sesiuni). Estimăm că aproximativ 40 – 50  de persoane vor participa la acest curs. Curricula cursului conţine informaţii generale referitoare la : structura şi organizarea sistemului de sănătate mintală din România, noţiuni despre boala psihică, handicapul mintal, conceptul de îngrijiri comunitare, principii ale psihiatriei comunitare, stigmatizare, sănătatea mintală reflectată în presa românească drepturile pacientului cu o boală psihică, violarea drepturilor, declaraţia de la Helsinki, etc.